Anamaria German, de 9 ani în scaunul cu rotile, după un accident de mașină. Artista avea doar 22 de ani: ”Nu există nimic care să-mi redea mersul”

Dr. Cristian Lupașcu de la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iași a povestit cazul unei paciente care a intrat în comă, iar după două săptămâni și-a revenit și a început să cânte. „Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”, spune acum medicul, scrie adevarul.ro.  

Prof. univ. dr. Cristian Lupașcu, șeful Clinicii II Chirurgie de la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iași și al Centrului de Prelevare Multiorgan și Transplant Hepatic din cadrul aceleiași unități, a povestit pentru presa locală despre o parte dintre cazurile pe care le-a tratat în cariera sa care-l vor urmări toată viața.

Potrivit doctorului Lupașcu, în 2019, o asistentă medicală din Bacău, care făcuse și studii de canto, a intrat inexplicabil în comă după un transplant hepatic. Femeia fusese diagnosticată cu ciroză hepatică post hepatită cu virus C și a beneficiat de un transplant hepatic la centrul din Iași, după doi ani de așteptare.

„Deși postoperator evoluția femeii era bună, la șase zile după intervenție a intrat în comă. Nu mai răspundea la stimuli. Au fost realizate diverse investigații imagistice, au consultat-o cei mai buni neurologi din Iași, precum și un profesor de neurologie din SUA. Toți spuneau același lucru, că nu au mai văzut așa ceva și nu sunt speranțe ca pacienta să își mai revină. Deși nu răspundea la stimuli, grefa funcționa foarte bine, la fel și inima și celelalte organe. Dar neurologic era în comă. Ne-am gândit la un AVC, dar l-am exclus după primirea rezultatelor. Prognosticul era sumbru. L-am anunțat și pe fiul ei, care era medic, că mama sa are șanse minime”, a povestit prof.dr. Cristian Lupașcu.

„Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”

Femeia și-a revenit la fel de brusc, după două săptămâni, moment în care a început să cânte.

„Mă duceam în fiecare zi la patul ei și chiar dacă era în comă îi vorbeam și o strigam pe nume. La un moment dat a început să miște puțin globii oculari și apoi în fiecare zi făcea progrese minuscule, deschidea ochii, mișca degetele, dădea din cap, dar nu vorbea. Cel mai greu și-a revenit limbajul. Ne gândeam deja că nu o să mai vorbească și nu o să mai cânte niciodată. Într-o zi, aflându-mă lângă patul ei mi-a venit în minte să îi cer să cânte o notă muzicală și i-am spus să îmi dea un LA minor. Într-o secundă am auzit din gura pacientei nota muzicală. Toți medicii care erau atunci în salon au început să aplaude. Femeia și-a revenit cortical încet, încet. Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”, a mai spus prof.dr. Cristian Lupașcu pentru sursa citată.

În privința revenirii bruște a pacientei, din punct de vedere medical s-au luat în considerare două lucruri. „Primul se referă la faptul că a stat poate prea mult pe lista de așteptare și creierul ei aflat în această insuficiență hepatică a avut mai mult de suferit decât la alți pacienți. Iar al doilea aspect a fost acela că, văzând-o în această stare de comă, i-am schimbat complet medicația pe care i-o dădeam la început”, a mai precizat doctorul.

Femeia și-a revenit până la urmă. A făcut exerciții de logopedie și i-a fost reeducată vorbirea. La trei luni de la intervenție articula cu greu cuvintele, iar la un an spunea destul de bine tot ce avea de spus.

„În momentul în care a rostit un LA minor ca un diapazon, am știut că își va reveni. Și așa a fost”, a conchis prof.dr. Cristian Lupașcu.

Unități speciale ale FSB sunt angajate în misiuni în regiunea Kursk și suferă pierderi în timp ce sunt echipate necorespunzător pentru a face față luptelor, relatează presa ucraineană, citând surse din cadrul serviciului rus de securitate internă, scrie adevarul.ro.

Un locotenent rus în vârstă de 35 de ani, care a servit în forțele speciale din regiunea Moscova, ar fi fost ucis în luptele de lângă localitățile Sudja și Koreneve, potrivit postărilor de pe rețele sociale din 15 august, relatează New Voice of Ukraine.

Cel puțin 100 de militari din unitățile de elită „Alpha” și „Vimpel” ar fi fost uciși până în septembrie 2024, dintre care și membri ai Serviciului de Frontieră.

Ziarul rus de opoziție Novaya Gazeta Evropa a relatat că a identificat un soldat din cadrul forțelor de operațiuni speciale ale FSB care a fost ucis în misiune în regiunea Kursk, confirmând pe această cale faptul că unități ale FSB sunt implicate în lupte în regiunea Kursk, au relatat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Publicația rusă a citat un ofițer al FSB potrivit căruia militari din unitățile „Alpha” și „Vimpel” au fost însărcinați cu misiunea de a identifica și distruge grupurile de sabotaj și recunoaștere ucrainene care operează în regiunea Kursk.

Ofițerul FSB a declarat că aceste grupări sunt slab echipate pentru a lupta împotriva forțelor ucrainene din armata regulată. Unitățile FSB desfășoară în mod obișnuit operațiuni de combatere a terorismului împotriva unor mici grupuri și probabil că nu au pregătirea și echipamentul necesare pentru a răspunde unităților ucrainene care efectuează atacuri combinate, au apreciat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului.

O altă sursă apropiată serviciilor secrete ruse a declarat pentru Novaya Gazeta Evropa că Centrul de Operații Speciale al FSB nu acționează în coordonare cu unitățile militare ruse și că încă nu există un cartier general care să coordoneze misiuni de luptă comune între FSB și armata rusă.

Liderul rus Vladimir Putin a ordonat FSB pe 9 august să desfășoare o operațiune de combatere a terorismului în regiunile rusești Belgorod, Briansk și Kursk , după declanșarea incursiunii ucrainene în 6 august, dar apoi a atribuit sarcini suprapuse Ministerului rus al Apărării, FSB și Gărzii Naționale Rusiei (Rosgvardia). 

Kremlinul și comandanții militari ruși au avut dificultăți să creeze o structură de comandă și control coerentă și eficientă pentru a răspunde operațiunii din Kursk. Rămâne neclar ce responsabilități corespund operațiunii de combatere a terorismului în sarcina FSB sau Consiliului de Coordonare al Ministerului Apărării.

ISW a evaluat anterior că sarcinile suprapuse și structurile slabe vor continua să creeze fricțiuni între FSB și Ministerul rus al Apărării.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind destituirea din funcție a lui Eduard Ohladciuc din funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, comandant al Armatei Naționale, scrie tvrmoldova.md.

 De menționat că demiterea lui Ohladciuc are loc la propunerea Cabinetului de miniștri,  în contextul expirării contractului acestuia, în luna octombrie. 

Ohladciuc este comandant al Armatei Naționale și șeful Marelui Stat Major din noiembrie 2021, după demiterea generalului de brigadă Igor Gorgan.