Noi detalii despre moartea „regelui cârnaților”, fost aliat al lui Putin care a criticat invazia. Antov a căzut de pe un hotel

Autoritățile indiene investighează moartea misterioasă a parlamentarului rus Pavel Antov, fost aliat al lui Vladimir Putin, supranumit „regele cârnaților”. Oligarhul rus a murit în India la sfârșitul lunii decembrie, după ce a căzut de pe un hotel. În luna iunie a anului trecut, Antov a criticat invazia rusă în Ucraina, scrie Digi24.

Autoritățile din India au oferit noi detalii despre moartea lui Antov, deputat rus din partidului lui Putin și fondatorul uneia dintre cele mai mari companii producătoare de cârnați din Rusia. Acesta a căzut de pe un hotel din India, la câteva zile după decesul prietenului său care a fost și el găsit mort în același hotel din Rayagada.

Cei doi au călătorit prin junglă și „au băut mult”, au declarat surse din anchetă, citate de The Wall Street Journal. Însă, morțile lor se adaugă la o listă tot mai mare de directori și ofițeri militari cu legături cu Putin, care au murit în mod misterios.

Antov, care era membru al partidului de guvernământ Rusia Unită, proprietarul unei companii de cârnați și președintele comitetului pentru agricultură și mediu din Vladimir, Rusia, a criticat invazia din Ucraina. În iunie, BBC a scris că Antov a distribuit un mesaj pe Whatsapp criticând războiul din Ucraina, mesaj pe care l-a șters ulterior.

Câteva luni mai târziu, Antov și prietenul său Vladimir Bidanov au călătorit în India pentru a vizita zonele de junglă din statul Odisha din estul țării.

Anchetatorii indieni au declarat pentru WSJ că vacanța a fost marcată de consumul excesiv de alcool, care a început în timpul călătoriilor cu avionul în țară și a continuat pe măsură ce vizitau zonele rurale.

„Dacă nu încetează să bea, se vor sinucide”, își amintește șoferul Natabar Mohanty că își spune în sine în timpul călătoriei.

Bidanov, care împărțea o cameră cu Antov, a murit după un atac de cord de ziua lui Antov. Trupul său a fost incinerat a doua zi, iar Antov a fost vizibil afectat de pierderea prietenului său.

La două zile după moartea prietenului său, un membru al personalului hotelului l-a văzut pe Antov care s-a ridicat brusc de la masă dând cu pumni în aer și îndreptându-se spre acoperișul hotelului.

Membrul personalului s-a grăbit să-și alerteze colegii, însă când personalul hotelului a ajuns pe acoperiș, au văzut corpul neînsuflețit al lui Antov în partea laterală a clădirii cu trei etaje.

Poliția indiană încă anchetează moartea celor doi ruși, pentru a-și da seama dacă Antov s-a aruncat, a fost împins sau a căzut accidental – și dacă era încă în viață în momentul căderii.

Corpurile ambilor bărbați au fost însă incinerate înainte ca rămășițele lor să fie trimise înapoi în Rusia.

Cel puțin 19 ruși, oligarhi sau oficiali guvernametali, au murit de la începutul războiului în Ucraina.

Antov era președintele comisiei pentru agricultură din parlamentul regiunii Vladimir a Rusiei și era unul dintre cei mai bogați deputați ruși, potrivit publicației Forbes în lumba rusă, având un venit anual oficial de aproape 150 de milioane de euro. Acesta era fondatorul companiei de produse din carne, Vladimir Standard.

O moldoveancă a rămas fără 39.000 de euro după ce ”a uitat” să-i declare la Aeroport

Funcționarii postului vamal Aeroport Internațional Chișinău, în colaborare cu polițiștii de frontieră, au depistat o sumă de 39.000 de euro nedeclarată, în timpul controlului bagajelor pasagerilor de pe ruta Chișinău-Antalya, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Funcționarii postului vamal Aeroport Internațional Chișinău, în colaborare cu polițiștii de frontieră, au depistat o sumă de 39.000 de euro nedeclarată, în timpul controlului bagajelor pasagerilor de pe ruta Chișinău-Antalya.

Persoana vizată este o conațională în vârstă de 35 de ani.

Mijloacele financiare au fost ridicate, iar cazul a fost transmis Direcției de urmărire penală din cadrul Serviciului Vamal, pentru investigații suplimentare.

Serviciul Vamal subliniază importanța respectării legislației privind declararea sumelor de bani la trecerea frontierei și îndeamnă cetățenii să respecte aceste obligații pentru a evita consecințele legale.

Un post TV de la noi a primit amendă groasă după ce Alexei Lungu a promovat falsuri la o emisiune

Membrii Consiliului Audiovizualului (CA) au decis în unanimitate în ședința de ieri sancționarea cu 18 000 de lei a postului de televiziune ”TVC 21”, pentru încălcarea obligației furnizorilor de servicii media de a informa corect, verificat și imparțial, în corespundere cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Rezultatele controlului au evidențiat multiple deficiențe în modul de desfășurare a unui program echilibrat și imparțial, în care se dezbat subiecte de interes public. Invitatul, Alexei Lungu, liderul partidului „Șansa”, a făcut numeroase afirmații lipsite de suport factologic sau bazate pe informații incomplete („începând cu 1 ianuarie 2025, când în goana și în lupta de a acumula niște bani la buget, business-ul, pur și simplu, o să fie distrus”, „Republica Moldova, astăzi, este un stat falit, unde business-ul este practic imposibil de făcut”, „libertatea de exprimare și presa au fost omorâte”, „Ei abia de-au adunat 50% cu fraudele masive din diaspora” etc.), iar moderatorul, Marcel Darie, nu a intervenit cu întrebări de clarificare, nu a oferit context suplimentar, nu a abordat echilibrat dialogul și nu a prezentat și alte puncte de vedere sau argumente relevante, perpetuând o discuție unilaterală.

Pe parcursul întregului program, moderatorul și invitatul au fost în evident acord, ultimul fiind susținut de moderator prin intervenții precum „eu am vrut să spun asta, dar…”, „eu chiar vă permit mai multe…”, „despre ce am vorbit și eu…” sau „da, domnule Lungu, da, chestiunile respective eu le cunosc…” etc. Acestea au întărit mesajele invitatului, fără a echilibra dezbaterea. Moderatorul a oferit o platformă favorabilă invitatului, evitând să solicite dovezi sau să pună întrebări de controversă și obiecție.

Alexei Lungu a folosit timpul de emisie pentru a aduce critici autorităților publice și oponenților politici, fără să prezinte dovezi în acest sens, moderatorul neîngrijindu-se de veridicitatea informațiilor expuse de invitat. Deși critica lansată în adresa autorităților publice și partidului de guvernare reprezintă un aspect esențial al activității opoziției și al mass-mediei într-o societate democratică, moderatorul programului nu a luat măsurile necesare pentru a asigura publicul cu informații corecte și echilibrate. În cadrul programului, s-au adus nu doar critici, dar s-au utilizat și etichete depreciative și tendențioase, cum ar fi „când Comisia Parlamentară Economie, Buget și Finanță este condusă de un băiat cu părul creț, care nu știe cum să se identifice moldovean, român, rom sau ucrainean.”, „La noi Cernăuțeanu este scula lui Maia Sandu”, „Este Pașa Pirajoc, Pavel Postică, care execută niște aberații”. De asemenea, partidul de guvernare a fost numit în repetate rânduri „gruparea criminală PAS”, iar moderatorul nu a echilibrat discuția, ci a amplificat mesajul, intervenind cu afirmații precum „Grupare? organizație, să nu vă încurcați. Este grup, organizație și grupare… Pentru grup e puțin. Aici puteți deja merge spre organizație. Ca să știți.”.

La fel, invitatul a făcut afirmații generale precum „toți” și „mulți” sau „nu trebuie să vă explic, știți foarte bine”, fără exemple concrete sau argumente verificabile. Totodată, a utilizat un limbaj vulgar, cu expresii precum „prostalani”, „proști” sau „derbedei”. Moderatorul nu a încercat să intervină pentru a modera tonul sau pentru a menține un nivel decent al discuției.

În cadrul programului au mai fost vociferate unele narațiuni atât din partea invitatului, cât şi din partea moderatorului, răspândite în spațiul media din Republica Moldova, care discreditează integrarea europeană Republicii Moldova („nu are treabă referendumul cu integrarea europeană, este modificarea Constituției”, “Ei au înțeles că nu are nicio treabă cu Uniunea Europeană, noi nu mergem încolo și nici nu o să ajungem, noi suntem cea mai săracă țară.”, „mergem (în UE), dar mai târziu, haideți să ne clarificăm cu economie”, „nici nu pot cere, până suntem prea mici, noi nu însemnăm nimic, corect.”), acestea subliniind o încercare de a crea confuzie și scepticism în rândul cetățenilor, alimentând ideea unei separări principiale între dezvoltarea internă și integrarea europeană.

Deși unele informații prezentate de invitat fuseseră anterior dezmințite în spațiul public de mai multe ori, acesta a insistat pe subiectele respective, abordare ce nu corespunde principiilor informării corecte și de bună-credință, stabilite de CSMA. Este esențial ca publicul să rămână informat și să analizeze cu discernământ astfel de mesaje, pentru a nu cădea în capcana manipulării.

La fel, moderatorul a pus în discuție acuzațiile aduse lui Alexei Lungu și lui Ilan Șor, reducând semnificația condamnării ultimului. Astfel, se poate constata că programul a servit drept platformă de promovare a agendei politice a partidului „Șansa”, în contextul proceselor politice care vor urma în anul 2025, iar moderatorul a adresat întrebări ce au facilitat prezentarea planurilor electorale ale invitatului

În concluzie, conținutul programului a avut un caracter părtinitor, lipsit de echilibru, subiectele fiind tratate unilateral, favorizând o anumită agendă politică și promovând falsuri și narațiuni controversate fără o bază factuală suficientă.

Pe parcursul unui an, „TVC 21” a fost sancționat de 2 ori pentru încălcarea art. 13 alin. (1) lit. b), care obligă furnizorii de servicii media să informeze corect, verificat și imparțial. Aceste abateri nu sunt izolate, ci par a reflecta o politică editorială constantă, observată și în alte ediții ale programului „Important”, indiferent de moderatorul acestora și/sau invitații din platou.

Consiliul European cere măsuri urgente pentru securitatea energetică a R. Moldova

Consiliul European a solicitat Comisiei Europene să identifice de urgență noi soluții pentru a sprijini Moldova în consolidarea securității sale energetice. Decizia vine în contextul în care țara se confruntă cu vulnerabilități majore în acest sector, accentuate de instabilitatea regională, potrivit unui comunicat al Consiliului, scrie moldova1.md.

În concluziile adoptate după Summitul din 19 decembrie, liderii europeni au reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova, subliniind importanța cooperării strânse pentru creșterea rezilienței și stabilității țării. În plus, Uniunea Europeană sprijină implementarea Planului de creștere și adoptarea rapidă a Facilității pentru Reformă și Creștere, considerate esențiale pentru progresul economic și integrarea europeană a Republicii Moldova.

De asemenea, liderii europeni au apreciat succesul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea europeană. „Consiliul European felicită autoritățile din Republica Moldova pentru desfășurarea cu succes a alegerilor prezidențiale și a referendumului privind consacrarea aderării la UE în Constituție, în pofida activităților hibride ale Rusiei de subminare a instituțiilor democratice ale țării. Consiliul European salută angajamentul cetățenilor Republicii Moldova față de integrarea europeană”, se menționează în concluziile Summitului.

Vladimir Zelenski la 45 de ani
Articolul anterior
De ce este bine să dormi într-o cameră răcoroasă. 5 beneficii
Articolul următor