Oraşul din Turcia care nu s-a prăbuşit. Cum a devenit Erzin o oază în cuprinsul din jur presărat de ruine

Erzin este mic oraş din provincia Hatay din sudul Turciei, care a fost devastată de cutremurul din 6 februarie. În regiune, mii de clădiri au fost făcute una cu pământul, în timp ce alte zeci de mii sunt de nelocuit. Erzin, în schimb, este o oază de siguranţă şi normalitate, în timp ce viaţa din jurul lui a fost bulversată de seismul de săptămâna trecută, relatează NBC News, conform news.ro.

Oraşul care nu s-a prăbuşit: Cum a devenit Erzin o oază în deşertul din jur lăsat de cutremurul din Turcia

Bilanţul cutremurului Turcia şi Siria a depăşit 41.000 de morţi, devenind cel mai grav astfel de eveniment din istoria recentă a Turciei.

Moartea şi distrugerea înconjoară Erzin, dar în acest orăşel nicio clădire nu s-a prăbuşit şi nimeni nu a murit în urma puternicului cutremur. Locuitorii şi autorităţile spun că acest lucru se datorează unei intransigenţe de lungă durată în materie de construcţii. Pur şi simplu, nu s-a permis ridicarea niciunei construcţii care să încalce codurile ţării.

Beyaz Yalcin s-a numărat printre cei norocoşi. Când a avut loc cutremurul, ea se afla împreună cu cei patru copii mici ai săi în Erzin, şi nu acasă, în apropiere, la Gaziantep. Yalcin, în vârstă de 33 de ani, venise în oraş pentru o nuntă şi de atunci nu s-a mai întors acasă. Nu ştie dacă locuinţa ei mai este în picioare sau dacă, la fel ca multe altele din Gaziantep şi din întreaga regiune, a fost redusă la o grămadă de moloz.

„Sunt în stare de şoc. Nu vreau să mă confrunt din nou cu aceeaşi situaţie”, spune ea.

Iar Yalcin nu este singura care rămâne în acest oraş de frică.

20.000 de oameni au venit în Erzin după cutremur

Emre Tibikoglu, în vârstă de 39 de ani, care lucrează pentru municipalitate de şase ani, estimează că, după cutremur, în jur de 20.000 de persoane au venit la Erzin, ceea ce reprezintă o creştere cu aproximativ 50% a populaţiei oraşului.

„Ştim că ne aflăm într-o zonă seismică”, a spus el, explicând că atât actualul primar, cât şi cei anteriori au insistat să nu se permită ridicarea de clădiri care nu respectă codurile de construcţie. Ori de câte ori oficialii şi-au dat seama că există clădiri construite ilegal, au obţinut demolarea lor, spune Tibikoglu.

„Unii localnici erau foarte supăraţi din această cauză”, povesteşte el despre rezidenţii care locuiau în acele clădiri. Dar primarul a rămas ferm în decizia sa, ştiind că un cutremur major ar putea veni într-o zi.

Tibikoglu nu ştie de ce alte municipalităţi nu au făcut acelaşi lucru, dar suspectează o cârdăşie între politicienii locali şi antreprenori şi crede că nişte reglementări guvernamentale mai stricte ar fi putut limita o tragedie de o asemenea amploare.

În Erzin nu există clădiri înalte, ceea ce a diminuat riscurile, deşi unele construcţii din oraş au fost avariate până la punctul în care nu este sigur pentru oameni să rămână acolo. Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 s-a simţit totuşi foarte puternic şi în Erzin, care se află la aproximativ 112 kilometri de epicentrul cutremurului.

În oraşele mai îndepărtate de centru, precum şi în cele apropiate, cum ar fi Osmaniye, aflat la doar 20 de kilometri de Erzin, casele au fost reduse la ruine, iar cei care au supravieţuit încă se luptă pentru a obţine ajutor. Unii au plecat spre Erzin, căutând adăpost la rude.

O viaţă care continuă normal

Erzin este înconjurat de munţi şi dealuri, iar localnicii cred că şi asta i-a protejat. Dar semnele cutremurului sunt totuşi prezente pe minaretele avariate şi pe resturile împrăştiate pe jos în staţia de autobuz, care a fost izolată.

În rest, viaţa a continuat în mare parte la fel. Localnicii iau masa în restaurante, iar magazinele au rămas deschise, în timp ce poliţia din centrul oraşului se concentrează mai degrabă pe dirijarea traficului în sensul giratoriu decât pe operaţiunile de căutare şi salvare.

Cu drumurile sale intacte şi având în vedere proximitatea faţă de zonele grav afectate, Erzin a devenit un punct de colectare a donaţiilor de alimente şi îmbrăcăminte. Oraşul oferă, de asemenea, ajutor noilor sosiţi care au venit fără mai nimic.

În centrul oraşului, Sultan Ergen stă cu soţul şi sora ei pe veranda mamei lor. În mod normal, nu locuiesc împreună, dar au fugit în casa mamei lor din Erzin pentru siguranţă, după cutremur. Ergen a făcut călătoria din Osmaniye împreună cu cei doi copii şi soţul ei, lunea trecută. Femeia spune că ştia că oraşul este mai sigur pentru că a suferit mai puţin şi în cutremure anterioare. Mama lui Ergen spune că oamenii din oraş au rămas în casă după cutremur pentru că au avut încredere în construcţia locuinţelor lor.

„Nu avem un plan în acest moment”, spune Ergen, explicând că este posibil ca familia ei să nu se mai întoarcă niciodată în casa lor din Osmaniye. Vărul ei a fost una dintre numeroasele persoane ucise într-o clădire de lux din Antakya, în apropiere, unul dintre cele mai mediatizate blocuri care s-au prăbuşit.

Furie populară în creştere

Inginerii din Turcia îşi exprimau de ani de zile temerile legate de clădirile prost construite, având în vedere vulnerabilitatea ţării la cutremure puternice. Îngrijorările au crescut după ce o lege din 2018 a oferit „amnistie” pentru clădirile neconforme, permiţându-le să fie folosite atât timp cât proprietarii plătesc o amendă statului.

Guvernul a promis acum o anchetă amănunţită şi a ordonat reţinerea a peste 100 de persoane din cauza clădirilor prăbuşite. Grupurile de opoziţie îl acuză însă pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan că nu s-a asigurat că reglementările din construcţii au fost aplicate în mod corespunzător. Furia populară a crescut în legătură cu această problemă.

Şi în timp ce miile de clădiri prăbuşite alimentează această nemulţumire colectivă, familii precum cea a lui Ergen şi cea a lui Yalcin încearcă să se obişnuiască cu noile lor vieţi temporare în Erzin, oraşul rămas în picioare în mijlocul unui dezastru.

Un tânăr a furat o mașină de pe teritoriul unei întreprinderi din Capitală

Un bărbat de 28 de ani din Anenii Noi este cercetat penal, fiind suspectat de răpirea unui Renault din sectorul Centru al capitalei, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Polițiștii au fost sesizați de un bărbat care a comunicat că i-a fost răpită mașina după ce a parcat-o pe teritoriul unei întreprinderi din capitală.

În cadrul acțiunilor de investigație și urmărire penală, polițiștii din sectorul Centru au stabilit că suspectul în comiterea infracțiunii este chiar un angajat al întreprinderii. Acesta, pe parcursul nopții, a obținut cheile mașinii de la paznic, sub pretextul că proprietarul cunoaște, după care a plecat într-o direcție necunoscută.

În cadrul audierilor, bărbatul a comunicat că automobilul s-a defectat în timpul deplasării, abandonându-l în adiacentul satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi.

Acesta este cercetat penal, iar conform legislației în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de până la 3 ani.

Noul mandat al președintelui Maia Sandu, validat de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor și a validat mandatul Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova. Hotărârea a fost pronunțată cu puțin timp în urmă, scrie deschide.md.

În sala de ședințe au fost prezenți reprezentanții Comisiei Electorale Centrale, precum și reprezentantul legal al Maiei Sandu, avocatul Eduard Digore. Celălalt concurent electoral, Alexandr Stoianoglo, a lipsit de la ședință, dar nici un alt reprezentant legal al său nu a fost delegat.

De menționat că alegerile prezidențiale din această toamnă au fost câștigate de președintele Maia Sandu. Șeful statului a obținut peste 930 de mii de voturi, în timp ce contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, susținut de PSRM și gruparea „ȘOR”, a fost votat de puțin peste 750 mii de alegători.

Precizăm că în actualul scrutin prezidențial au fost înregistrate multiple cazuri de corupere a alegătorilor și finanțare ilegală a campaniilor electorale. Gruparea „ȘOR” achita oamenilor câte 2 mii lei pentru a vota împotriva Maiei Sandu.

Caz revoltător la Sângerei. Un bărbat a încercat să vândă pe internet o lebădă

O intervenție comună a inspectorilor de mediu din Bălți și Sîngerei a dus la descoperirea unui caz grav de încălcare a legislației de mediu, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În urma monitorizării activității pe rețelele de socializare, a fost identificată o persoană din localitatea Mărinești, raionul Sîngerei, care încerca să comercializeze o lebădă albă, specie protejată de lege.

Cu sprijinul polițistului de sector, autoritățile au efectuat o percheziție la locuința suspectului. Verificările au confirmat că lebăda era ținută în captivitate în condiții necorespunzătoare.

Pasărea a fost imediat ridicată și eliberată într-un bazin natural din apropierea municipiului Bălți, asigurându-se condiții adecvate până la clarificarea completă a cazului.

Persoana responsabilă de această faptă urmează să fie sancționată conform prevederilor Codului Contravențional al Republicii Moldova, care interzice capturarea, deținerea și comercializarea speciilor protejate. Inspectoratul pentru Protecția Mediului reamintește că lebăda albă este o specie strict protejată, iar astfel de acțiuni constituie o amenințare directă la adresa biodiversității. Face apel către cetățeni să respecte legislația de mediu și să semnaleze orice activitate suspectă.

Această acțiune reflectă angajamentul inspectorilor de mediu de a proteja fauna sălbatică și de a descuraja practicile ilegale care pun în pericol echilibrul ecologic.

În jur de 100 de oficiali europeni au venit la Chișinău! În țara noastră se desfășoară cea de-a 10-a sesiune a Adunării Parlamentare Euronest
Articolul anterior
Un dezvoltator vinde case cu o singură liră sterlină, în Marea Britanie, într-un cartier nou construit. Singura condiţie pusă de acesta
Articolul următor