Putin a lovit însuși în Kremlin? Ipotezele care susțin versiunea

Administrația prezidențială rusă a susținut miercuri că Kremlinul a fost atacat cu drone în cursul nopții, într-un act pe care îl consideră un atentat la viața președintelui Vladimir Putin.

Rezidenții au filmat momentul în care două drone lovesc Kremlinul FOTO Captură Twitter

Rezidenții au filmat momentul în care două drone lovesc Kremlinul FOTO Captură Twitter

Locuitorii au relatat că au auzit două explozii în spatele zidurilor Kremlinului puțin după ora locală 02.00, urmate de stingerea luminilor. Filmări distribuite de rezidenți pe un canal local de Telegram au surprins incidentul, în timp ce un nor de fum se ridica deasupra Kremlinului. În filmări se văd și flăcări.

Autoritățile ruse susțin că a fost un atac al Ucrainei, care a lansat două drone, dar că acestea au fost doborâte de apărarea aeriană rusă.

Nu au fost raportați răniți, potrivit agenției de știri TASS. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a venit cu precizarea că Vladimir Putin nu se afla la reședința prezidențială în acel moment.

Kremlinul, care a prezentat incidentul drept un „atac terorist planificat” și o „tentativă de asasinat asupra președintelui Rusiei”, amenință cu „măsuri de represalii”.

De partea cealaltă, un purtător de cuvânt al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a negat că Kievul se află în spatele unui atac asupra Kremlinului, acuzând la rândul său Moscova că a „escaladat în mod deliberat situația înainte de 9 mai”, data la care Rusia marchează cu o paradă militară Ziua Victoriei. Oficialii ucraineni au pus incidentul pe seama eventual a partizanilor anti-Kremlin, subliniind că Ucraina nu ar avea cum să beneficieze pe urma unor asemenea acțiuni, scrie Adevarul.

Baza, un canal Telegram conectat agențiile de aplicare a legii din Rusia, a postat o înregistrare video care arată un obiect zburător care se apropie de cupola clădirii Senatului de la Kremlin cu vedere spre Piața Roșie – locul unde are loc parada de Ziua Victoriei – și care explodează într-o flamă.

Consilierul prezidențial Mihailo Podolyak a declarat în comentarii pentru Reuters: „Ucraina nu are nimic de-a face cu atacurile cu drone asupra Kremlinului. Noi nu atacăm Kremlinul pentru că, în primul rând, asta nu rezolvă nicio sarcină militară”.

„În opinia mea, este absolut evident că atât „relatările  despre un atac asupra Kremlinului”, cât și, simultan, presupusa detenție a sabotorilor ucraineni în Crimeea… indică în mod clar pregătirea unei provocări teroriste pe scară largă din partea Rusiei în zilele următoare”.

„Formularea aleasă de statul terorist este una surprinzătoare. Un atac terorist înseamnă casele distruse în Dnipro și Uman, sau un atac cu rachete asupra unei gări din Kramatorsk și multe alte tragedii”, a reacționat purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serhii Nikiforov.

„Noi luptăm pe teritoriul nostru. Nu avem suficiente arme pentru asta. Noi nu l-am atacat pe Putin. Lăsăm asta în seama tribunalului”, a spus Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Helsinki.

„Cine sunt acești oameni și de ce urcă pe acoperiș chiar înainte de explozie?”, s-a întrebat Anton Gerașcenko, consilier prezidențial, indicând în filmare oameni pe acoperiș.

Versiunea oficială a evenimentelor prezentată de Kremlin lasă multe întrebări fără răspuns.

Ce spun martorii

Martorii au declarat că cele două explozii s-au produs la mai bine de 10 minute una de alta, ceea ce înseamnă că unitățile federale de protecție care păzeau Kremlinul fie nu au reacționat la prima explozie, fie nu sunt competente.

Un rezident intervievat de publicația independentă Verstka a povestit că a auzit prima explozie în jurul orei 02:30. Cea de-a doua, a spus el, a avut loc câteva minute mai târziu, la ora 02:42. Înregistrările distribuite pe canalele locale Telegram cu prima și a doua explozie au apărut de asemenea, la câteva minute distanță.

Verstka a observat că una dintre cele mai izbitoare înregistrări video ale „atacului” a fost aparent captată dintr-o clădire situată în Piața Roșie, care aparține administrației prezidențiale.

Un lucrător anonim din interiorul Kremlinului a declarat pentru Verstka că nu s-a produs niciun fel de panică și nici nu s-a procedat la securitate sporită în dimineașa zilei de miercuri.

„Nu s-a întâmplat nimic neobișnuit. Grădina Alexandru nu a fost blocată, mașinile erau parcate ca de obicei”, a declarat muncitorul.

Incidentul are loc cu doar câteva zile înainte de parada militară de pe 9 mai, când Rusia celebrează Ziua Victoriei, un eveniment de care autoritățile se tem că ar putea fi perturbat de atacuri cu drone. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a interzis miercuri zborurile cu drone în oraș cu excepția celor autorizate printr-un permis guvernamental special.

Presa rusă independentă a relatat săptămâna trecută că lucrătorii din serviciile publice au primit ordin să patruleze pe străzile Moscovei în căutarea unor posibile bombe sau drone.

Nu este clar cum ar fi putut două drone ucrainene să treacă de apărarea aeriană a Rusiei și să ajungă în miezul capitalei, notează Daily Beast.

Mulți parlamentari ruși au profitat miercuri de vestea incidentului de la Kremlin pentru a pleda din nou pentru atacuri cu mult mai brutale asupra Ucrainei.

„Teroriștii s-au stabilit la Kiev și, după cum știți, negocierile cu ei nu au niciun sens. Ei trebuie doar să fie distruși, rapid și fără milă. Este timpul să lansăm un atac cu rachete asupra reședinței lui Zelenski din Kiev”, a reacționat deputatul Rusiei Unite Mihail Șeremet în comentarii pentru presa de stat rusă. „Sunt gata să dau coordonatele: Strada Bankova nr. 11, unde se află așa-numita administrație a președintelui Ucrainei”.

Ce s-a decis în cazul mega-orașului demn de SF care va costa un trilion de euro. Lucrările au început deja de câțiva ani. FOTO

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării. 

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus. 

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori. 

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf. 

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern. 

Oficiali din România vor discuta cu reprezentanți ai platformei TikTok la Bruxelles

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu autorităţile române şi TikTok. Aplicaţia deţinută de chinezi este supusă unei presiuni tot mai mari pentru a explica modul în care a gestionat conţinutul politic înainte de votul din România, scrie POLITICO citat de digi24.ro.

Votul din primul tur de duminică l-a propulsat pe Călin Georgescu, ultranaţionalist şi pro-rus, către o victorie şocantă, în parte datorită popularităţii sale subite pe TikTok, notează sursa citată.

Bucureştiul a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie oficială asupra aplicaţiei, în conformitate cu normele blocului comunitar referitoare la reţelele sociale, iar un deputat european de top a cerut marţi ca directorul executiv al TikTok să se prezinte în faţa Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări.

Într-o scrisoare văzută de POLITICO joi dimineaţă, TikTok – deţinut de gigantul tehnologic chinez ByteDance – a respins acuzaţiile că ar fi fost folosit pentru a influenţa alegerile din România.

„Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei operaţiuni de influenţă sub acoperire pe platforma noastră, în ultimele câteva săptămâni, pentru alegerile prezidenţiale în curs de desfăşurare din România, nici dovezi ale unei influenţe străine”, a declarat platforma în scrisoarea adresată autorităţilor române. Aceasta a adăugat că a „eliminat peste 150 de conturi de impostură” legate de Georgescu şi peste 650 de conturi legate de alţi candidaţi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul UE a primit o solicitare de a deschide „o investigaţie oficială cu privire la rolul TikTok în alegerile din România”, în temeiul legii emblematice a UE privind social media, Digital Services Act. Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să aibă loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat Regnier, joi.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi jucat un rol nepotrivit în victoria lui Georgescu. Purtătorul de cuvânt Paolo Ganino a declarat că „relatările extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

O țară europeană interzice rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.

Maxim Galkin, noi fotografii cu copiii săi la Disneyland, în Paris. Internauții sunt uimiți
Articolul anterior
Un vaccin împotriva virusului respirator sinciţial a fost aprobat, în premieră
Articolul următor