Un copil de 12 ani a fost dus la spital, în urma unui grav accident rutier. Totul s-a întâmplat pe 2 octombrie, în jurul orei 13:40, pe strada Nicolae Milescu-Spătarul din Capitală.
Potrivit poliției, un microbuz de rută marca Volkswagen s-a ciocnit cu un camion, potrivit tv8.md.
În urma impactului a avut de suferit copilul de aproximativ 12 ani, care a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Alte circumstanțe urmează a fi stabilite.
Deși Suedia este campioană la nivel global când vine vorba de egalitatea de gen, femeile tinere îmbrățișează din ce în ce mai tare noul trend, „soft girl”, care celebrează renunțarea la muncă, relatează BBC, citat de digi24.ro.
Din 2010, acest stil de viață ia amploare și promovează femeia care preferă să fie casnică, în loc de cea care visează la o carieră de succes, însă fenomenul a dat naștere la păreri împărțite. Vilma Larsson, în vârstă de 25 de ani, a lucrat într-un magazin alimentar, într-un azil și într-o fabrică, dar a renunțat la muncă în urmă cu un an, pentru a deveni o iubită care stă. De atunci, ea spune că nu a fost niciodată mai fericită. „Viața mea este mai ușoară. Nu mă lupt. Nu sunt foarte stresată”. Prietenul ei lucrează de acasă în domeniul finanțelor și, în timp ce el își petrece zilele la laptop, ea este la sală, la o cafea sau la gătit. Cuplul a crescut în orașe mici din centrul Suediei, dar acum călătoresc mult și își petrec iarna în Cipru.
„În fiecare lună îmi dă un salariu din banii pe care i-a făcut. Dar dacă am nevoie de mai mult, îi cer. Sau dacă am nevoie de mai puțin, nu o fac – economisesc restul”, explică Larsson. Stilul ei de viață s-a transformat în conținutul pe care îl împărtășește pe Instagram, YouTube și TikTok, unde a atras o comunitate de 11.000 de urmăritori.
Unele dintre postările sale au adunat aproape 400.000 de aprecieri, deși afirmă că nu generează venituri din activitatea sa online. Ea folosește hashtag-urile „hemmaflickvän” și „hemmafru” (în suedeză, prietena care stă acasă și gospodina) și se descrie ca o „soft girl” – o identitate care îmbrățișează un mod de viață mai soft, mai feminin, în detrimentul unei cariere.
Noua aspirație în rândul copiilor
Ungdomsbarometern – cel mai mare sondaj anual realizat în Suedia în rândul tinerilor – a atras atenția pentru prima dată la nivel național asupra tendinței suedezilor de a îmbrățișa tendința soft girl în urmă cu un an, după ce a devenit o alegere populară atunci când tinerii între 15 și 24 de ani au fost rugați să prezică tendințele pentru 2024. Un alt studiu publicat de Ungdomsbaromatern în luna august a sugerat că a devenit chiar o aspirație în rândul copiilor, 14% dintre elevele cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani identificându-se drept soft girl.
„Este vorba despre îndepărtarea de acest ideal al „fetelor șefe” (girl boss) pe care îl vedem de mulți ani, în care există cerințe foarte, foarte mari pentru succes în toate aspectele vieții”, explică Johanna Göransson, cercetător la Ungdomsbarometern. Nu există date oficiale privind numărul tinerelor „soft girl” care renunță complet la muncă și trăiesc de pe urma partenerilor lor, precum Larsson, iar cercetătoarea e de părere că proporția e mică.
Amploarea fenomenului
Cu toate acestea, problema a devenit un subiect important de discuție în Suedia, de la articole de opinie în ziarele de mare tiraj, la discuții în cadrul panelului de la Almedalen – un mare eveniment politic anual între partide – și la televiziunea publică suedeză. Gudrun Schyman – co-fondatoare și fost lider al partidului feminist suedez Feministiskt initiativ – spune că a luat parte la dezbaterile recente pe această temă. Ea consideră că este „foarte periculos” ca femeile să trăiască din banii partenerilor lor și că este „un pas înapoi” pentru egalitatea de gen.
Schyman susține că tinerii suedezi au fost influențați de guvernul de coaliție de dreapta al țării, care colaborează cu partidul naționalist Democrații Suediei, precum și de „dezvoltarea mai largă” a populismului în Europa și Statele Unite. Ea crede, de asemenea, că există o lipsă de conștientizare cu privire la viața din Suedia înainte ca aceasta să adopte politici menite să promoveze egalitatea de gen, cum ar fi îngrijirea copiilor puternic subvenționată și concediul parental partajat.
„Femeile tinere din ziua de azi nu cunosc istoria modului în care femeile au trebuit să lupte pentru drepturile lor – dreptul la muncă, dreptul de a avea un salariu și dreptul la independență economică.” În opoziție, Partidul Democraților Suedezi a fost pozitiv față de tendința „soft girl”.
„Cred că oamenii ar trebui să poată decide asupra propriei vieți”, spune Denice Westerberg, purtător de cuvânt național al aripii de tineret a partidului. „Și dacă ai posibilitatea economică de a face asta [să trăiești cu un partener], atunci bravo ție.” „Trăim încă într-o țară cu toate oportunitățile de a avea o carieră. Avem în continuare toate drepturile, dar avem dreptul de a alege să trăim mai tradițional.”, adaugă el. Dincolo de dezbaterile ideologice, discuțiile s-au axat pe factorii sociali și culturali care ar putea influența femeile tinere să renunțe la muncă – sau cel puțin să aspire la un stil de viață mai ușor. Suedia are o reputație bună în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea privată – majoritatea angajaților beneficiază de șase săptămâni de concediu pe an, iar sub 1% lucrează peste 50 de ore pe săptămână. Totuși, cercetările Ungdomsbaromatern arată că nivelul de stres în rândul tinerilor este în creștere, iar Göransson consideră că tendința soft girl reflectă tendințe globale precum „demisia tăcută,” care încurajează evitarea suprasolicitării la locul de muncă. Între timp, generația Z (născută între 1997 și 2012) creează și este influențată de conținutul social media care celebrează timpul liber mai degrabă decât obiectivele profesionale.
„Munca nu mai apare atât de mult dacă vă uitați la conținutul de stil de viață de pe rețelele de socializare în prezent, este vorba mult mai mult despre exerciții fizice și wellness”, explică Göransson. „Și dacă aceasta este imaginea pe care tinerii o au despre cum arată o viață normală, atunci, desigur, poate că nu sunteți atât de încântați să petreceți opt ore pe zi într-un birou.”
După ani de așteptare și muncă intensă, suntem mai aproape ca niciodată de a deschide traficul pe acest pod spectaculos, care va schimba complet traficul pe Centura Galaţiului.
Testele de rezistență au început! Cu ajutorul unor camioane încărcate la maximum – peste 2000 de tone în total – podul a fost pus la încercare în cele mai vulnerabile puncte.
Acum vom aştepta rezultatele pentru a confirma că suntem pregătiți pentru ultimul pas: inaugurarea oficială!
Podul hobanat, primul din istoria Galaţiului, este şi cea mai complexă lucrare de infrastructură realizată în judeţul nostru în ultimele decenii, iar odată finalizată, va fluidiza considerabil traficul pe centură. Un proiect în care nu mai credea nimeni devine, iată, realitate!
Urmează testele dinamice, unde vehiculele vor simula diferite viteze de deplasare, iar după această etapă vom putea spune cu toată încrederea: podul este gata de drum!
În prezent, din ce în ce mai mult se achită cu cardul. Cel mai probabil, în 2026, în Republica Moldova, mai mult de jumătate din tranzacțiile cu cardul vor fi achitările cu cardul. „Foarte rapid moldovenii au transformat cardul într-un mijloc de bază al cheltuielilor. Putem spune că aproape 1/3 din toate cheltuielile populației sunt făcute utilizând cardul”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 13 decembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Analizând piața cardurilor bancare, Veaceslav Ioniță a apus că în 2000 rulajul anual a fost de 2 mil/lei. În 2007, rulajul anual a crescut la 4,7 mild/lei. În 2010 – la 17 mild/lei; 2015 – 39,6 mild/lei; 2020 – 83,8 mild/lei; 2022 – 144,1 mild/lei; iar în 2024, trimestrul III, rulajul anual a ajuns la 189,9 mild/lei. „Până în 2015, la noi cardurile bancare practic erau utilizate nesemnificativ. Totul a început după 2015, când a apărut obligativitatea transferării salariilor pe carduri” a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2015, piața cardurilor bancare a avut o creșterea anuală de 7,2 mild/lei, dintre care: 5,6 mild/lei-retragere numerar, iar 1,6 mild/lei-plăți cu cardul. În 2019, creșterea anuală a fost de 12,9 mild/lei, dintre care: 7,3 mild/lei-retragere numerar, iar 5,6 mild/lei-plăți cu cardul. 2020, an de pandemie – creșterea anuală a pieței cardurilor a fost de 5,8 mild/lei, dintre care: 2 mild/lei-retragere numerar, iar 3,8 mild/lei-plăți cu cardul. 2022 – creștere anuală de 33,7 mild/lei: 16,3-retragere numerar, iar 17,4 mild/lei-plăți cu cardul. 2023 – creștere anuală de 25,4 mild/lei: 8,7 mild/lei-retragere numerar, iar 16,7 mild/lei-plăți cu cardul. 2024, trimestru trei – creștere anuală de 20,4 mild/lei: 5,1 mild/lei-retragere numerar, iar 15,3 mild/lei-plăți cu cardul.
„În prezent, a încetinit creșterea pieței cardurilor deoarece practic 70% din veniturile moldovenilor sunt direcționate deja pe carduri. Creșterea pieței cardurilor va fi mai lentă și de acum încolo. Retragerea în numerar practic nu crește, iar achitarea cu cardul este în creștere”, a spus expertul.
Cu referire la utilizarea cardurilor de către moldoveni în Republica Moldova, economistul susține că 2000, doar 0,7% erau plățile cu cardul, iar 99,3%-retragerile de numerar. În 2005: 1,4% au fost plățile cu cardul, iar 98,6%-retragerile în numerar. 2010: 2,9%-plățile cu cardul, iar 97,1%-retragerile de numerar. 2015: 6,4%-plățile cu cardul, iar 93,6%-retragerile în numerar. 2020: 23,4%-plățile cu cardul, iar 76,6%-retragerile în numerar. 2024, trimestrul trei: 38,1%-plățile cu cardul, iar 61,9%-retragerile de numerar.
„Din 2016/2017, veniturile pe carduri au depășit veniturile în numerar. În prezent, din ce în ce mai mult folosim cardurile ca mijloc de plată. Până acum era considerat mai mult un mijloc de venit și retragere de numerar. Cel mai probabil, în 2026, în Republica Moldova mai mult de jumătate din toate tranzacțiile cu cardul vor fi achitările cu cardul. Foarte rapid am transformat cardul într-un mijloc de bază al cheltuielilor. Astăzi, putem spune că aproape 1/3 din toate cheltuielile populației sunt făcute deja cu cardul”, susține economistul.
Despre plățile cu cardul bancar, analistul economic afirmă că 2015 acestea au fost de 6 mild/lei, dintre care 3,4 mild/lei-plățile cu cardul, 2,3 mild/lei-comerțul online, iar 0,3 mild/lei-bankingul online. În 2020 – 24,4 mild/lei: 15,2 mild/lei-plățile cu cardul, 5,6 mild/lei-comerțul online, iar 3,6 mild/lei- bankingul online. 2022 – 53,7 mild/lei: 34,1 mild/lei-plățile cu cardul, 10,2 mild/lei-comerțul online, iar 9,4 mild/lei-bankingul online. 2024, trimestrul trei – 85,9 mild/lei: 55,8 mild/lei-plățile cu cardul, 16,1 mild/lei-bankingul online, iar 14 mild/lei-comerțul online. „O creștere de 15 ori în zece ani. Foarte rapid, că este comod, a început să fie utilizat bankingul pentru achitarea online a facturilor. Comerțul online, la fel, crește destul de rapid”, a afirmat analistul economic.
Referitor la piața plăților online, expertul a menționat că în 2015 a totalizat 2,7 mild/lei, dintre care 1,6 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, 0,8 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova, iar 0,3 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară. În 2020 a ajuns la 20,6 mild/lei, dintre care: 11,8 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară, 6,6 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, iar 2,2 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova. 2024, trimestrul trei – 30 mild/lei: 19,2 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară, 8,8 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, iar 2 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova.
Potrivit expertului, piața online, cu achitarea online, în 2016 a fost de 1,8 mild/lei, dintre care 1 mild/lei-plăți efectuate de către străini, iar 0,8 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni. 2020 – 5,8 mild/lei: 5 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni, iar 0,8 mild/lei-plăți efectuate de către străini. 2024, trimestrul trei – 21,2 mild/lei: 19,2 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni, iar 2 mild/lei-plăți efectuate de către străini. „Achitările online au crescut brusc după 2020. Pandemia a învățat moldovenii să facă achitările online”, a declarat expertul.
Despre plățile online ale moldovenilor, după destinația lor, Veaceslav Ioniță a specificat că în 2015 au fost de 1,9 mild/lei, dintre care: 1,6 mild/lei pentru bunuri și servicii peste hotare, 0,2 mild/lei pentru bunuri și servicii în țară, iar 0,1 mild/lei pentru banking în țară. În 2020 – 9 mild/lei: 4 mild/lei-bunuri și servicii peste hotare, 3,6 mild/lei-banking în țară, iar 1,4 mild/lei-bunuri și servicii în țară. 2024, trimestrul trei – 28 mild/lei: 16,1 mild/lei-banking în țară, 8,8 mild/lei-bunuri și servicii peste hotare, iar 3,1 mild/lei-bunuri și servicii în țară.
Despre tranzacțiile online cu cardul bancar, economistul a spus că în 2015 acestea au totalizat 1,5 mild/lei, dintre care 1,4 mild/lei-procurări peste hotare, iar 0,1 mild/lei-procurări în țară. În 2020 – 4,8 mild/lei: 3,6 mild/lei-procurări peste hotare, iar 1,2 mild/lei-procurări în țară. 2024, trimestrul trei – 10,3 mild/lei: 7,6 mild/lei-procurări peste hotare, iar 2,7 mild/lei-procurări în țară. „Doi ani în urmă am realizat o cercetare, unde am întrebat moldovenii dacă fac comerț online în țară? Circa 80% au menționat că plătesc atunci când curierul aduce marfa și achită fie cu cardul, dar asta este deja plata la terminal, fie în numerar, iar comanda s-a făcut online. În prezent, admit că această cifră s-a modificat, dar oricum comerțul în țară este cred că la nivel de 10 mild/lei”, a spus economistul.
Veaceslav Ioniță spune că atunci când vorbim despre piața online este vorba și de colete internaționale primite prin poștă. Astfel, în 2016 moldovenii au primit 38,3 mii de colete; în 2018 au recepționat 90,3 mii; în 2020 – 228,9 mii; 2022 – 381,6 mii; iar în 2023 – 802,7 mii de colete.
„În 2024 cred că se va depăși cifra de un milion de colete. În ultimii ani, pe piața din Republica Moldova a venit un operator străin care prestează servicii poștale, care și-a crescut piața, de la 3% în primul an de intrare, la circa 25% în acest an. În doi-trei ani ar putea întrece, ca volum, operatorul național de servicii poștale. La acest operator, achitările se fac la livrarea mărfii. Piața de comenzi online de peste hotare este de 7,6 mild/lei și este o cifră oficială, pe care o putem monitoriza. Mai greu monitorizăm volumul achitărilor făcute la livrare. Acesta a crescut enorm în ultima perioadă, se vede foarte clar după numărul de colete. Noi încă nu avem un indicator care să ne permită să calculăm. Putem estima că la noi piața online este de circa 20-25 mild/lei, dintre care aproape 10 mild/lei este comerțul online în țară, iar peste 10 mild/lei-comerțul online peste hotare. În ultimii trei ani avem o explozie a coletelor. Pentru 2023 avem și datele privind pachetele mici – 6,1 milioane de pachete mici, plus 802,7 mii de colete. Aproape 7 milioane de pachete mici și colete primite într-un singur an”, a declarat Veaceslav Ioniță.