Cine e vinovat de moartea celor două persoane din Căușeni, în mașina blocată în nămeți: „Serviciul 112 nu poartă nicio răspundere”

01/12/2023

News

Directorul Serviciului de urgență 112, Liviu Oboroc, nu ar fi purtat răspundere pentru tragedia de la Сăușeni, unde două persoane au murit într-o mașină blocată în nămeți. Potrivit legislației, Serviciul 112 nu mai este responsabil din momentul transmiterii datelor privind apelul de urgență la dispeceratele serviciilor specializate de urgență. Despre acest lucru a menționat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” vicepreședintele Blocului Puterea Oamenilor, Mihai Stratulat. De aceeași părere este și secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, care a menționat că problema este la nivelul Ministerului de Interne, de IGSU, Ministerului Infrastructurii, și chiar la nivel de prim-ministru, scrie tv8.md.

„Potrivit Legii 164 cu privire la organizarea și funcționarea de serviciul unic pentru apeluri de urgențe la 112, este art.19 alineatul 2: „Din momentul transmiterii de către serviciul 112 a datelor privind apelul de urgență la dispeceratele serviciilor specializate de urgență, Serviciul 112 și personalul său nu poartă răspundere pentru activitățile ulterioare ale serviciilor specializate de urgență”. Deci, potrivit legislației, Serviciul 112 nu mai poartă nicio răspundere. A picat pentru că nu a fost numit de către PAS”, a declarat în cadrul emisiunii vicepreședintele blocului Puterea Oamenilor, Mihai Stratulat.

Pe de altă partă, Liviu Vovc spune că era nevoie în astfel de situații de convocarea Comsiei Situației Excepționale (CSE) pentru a găsi soluțiile cele mai bune.

„Când oamenii aceștia spun că sună timp de 12 ore și solicită ajutor, spun că este în stare gravă, se simte rău soția, că nu pot să iasă, că deja e acoperită, nu s-a intervenit deloc. Aici problema nu este în 112. 112 a informat mai departe, problema este la nivel de Ministerul de Interne, de IGSU, Ministerul Infrastructurii, la nivel de prim-ministru, care trebuiau să convoace CSE și să facă această celulă de criză ca toți să se adune și să găsească soluțiile cele mai bune”, a menționat Liviu Vovc, secretar general al Platformei DA.

Cât despre tragedia de la Căușeni și cine se face vinovat de ceea ce s-a întâmplat, deputatul PAS, Vasile Grădinaru, susține că în primul rând, demisiile au fost rezultatul neconlucrării între Serviciul 112 și Ministerul de Interne, astfel urmează să se stabilească ce nu a funcționat sau nu s-a procedat corect, în urma audierilor publice, care vor fi efectuate de comisia Securitate.

„Al doilea lucru trebuie să stabilim că aceste persoane au avut posibilitatea să se evacueze de acolo. Au avut câteva posibilități, dar nu au făcut-o. Nu este în sensul de a micșora responsabilitatea autorităților, care trebuiau să intervină și tocmai de asta Guvernul a făcut câțiva pași: 1) S-au lăsat cu anumite demisii. 2) I s-a dat însărcinare ministrului de Interne ca în 30 de zile să îmbunătățească protocoalele pe acest domeniu. 3) Urmează imediat ca Serviciul 112 să treacă la Ministerul de Interne”, menționează deputatul PAS.

Audierile sunt publice, astfel toți vor avea posibilitatea de a urmări pe platforma comisiei Securitate sau cel mai probabil în Sala Europei, unde va avea acces toată lumea. Despre acest lucru a informat Grădinaru, care a refuzat să dea mai multe detalii despre care spune că nu cunoaște: „Eu tot nu am răspuns la toate întrebările, de aia am solicitat să vină pe platforma parlamentară, pentru că colegii din Guvern erau participanți la subiect și cunosc îndeaproape. Eu nu vreau să spun ceea ce nu cunosc. Este evident că astăzi deja toți știm cum ar trebui, în acea situația aceea nu s-a știut sau nu s-a intervenit și trebuie să vedem de ce nu s-a intervenit”.

Cât despre posibilitatea unor demisii în lanț, după cea a șefului Serviciului 112, deputatul PAS spune că se va acționa „în dependență de care va fi gradul de vinovăție”.

Reamintim că un bărbat și o femeie de 64 și, respectiv, 63 de ani, au fost găsiți fără suflare pe 27 noiembrie, în mașina blocată printre nămeți, lângă satul Coșcalia, raionul Căușeni. Cazul este investigat de poliție, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a inițiat o anchetă pentru a stabili dacă tragedia este consecința nepăsării celor care ar fi trebuit să intervină pentru salvarea oamenilor.

Numărul infracțiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 24,6 mii infracțiuni, în creștere cu 2,5% comparativ cu anul 2023, dar în scădere cu 6,5%, comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității, în anul 2024, a constituit 102 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 99 infracțiuni în anul 2023.

Fiecare a cincea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracțiunile înregistrate, 21,7% au fost total infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave (Figura 2), dintre care 3,0% au constituit infracțiuni excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 18,7% infracțiuni grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor grave (cu 11,7%), deosebit de grave (cu 4,4%) și excepțional de grave (cu 3,0%) şi o scădere a celor ușoare (cu 27,8%) și mai puțin grave (cu 1,2%).

Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,4%). Fiecare a 3-a infracțiune (29,2%) a fost înregistrată în mun. Chișinău, 5,5% – în mun. Bălţi, în Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.

Fiecare a patra infracțiune înregistrată este comisă în locuri publice

Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (22,6%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor, grenadelor și minelor au fost înregistrate 94 infracțiuni, inclusiv: 26 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenționate și 6 cazuri de omor.

Mai mult de o treime din infracțiuni sunt contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea infracțiune este din domeniul transporturilor

În structura infracțiunilor, mai mult de o treime au fost infracțiuni contra patrimoniului (35,4%), 16,9% infracțiuni în domeniul transporturilor, infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au constituit 13,7%, iar cele contra securității și ordinii publice – 5,6%.

Au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, dar mai puţine infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice

În anul 2024, comparativ cu anul 2023, au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat (cu 68,4%), infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică (cu 37,5%) și infracțiuni militare (cu 27,5%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice (cu 48,5%), infracțiuni contra patrimoniului (cu 13,0%) și infracțiuni în domeniul transporturilor (cu 2,1%).

Cele mai multe infracțiuni înregistrate care au fost săvârșite din motive de prejudecată³ sunt bazate pe considerente de identitate de gen

În anul 2024, au fost înregistrate 48 infracțiuni săvârșite din motive de prejudecată, 60,4% din acestea fiind săvârșite din motive de prejudecată bazate pe considerente de identitate de gen, 10,4% din motive de prejudecată bazate pe considerente de origine etnică, precum și din alte motive (29,2%).

Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în creștere față de anul precedent

În anul 2024, au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2023, se atestă o creștere cu 9,8% a infracțiunilor săvârșite de minori (Tabelul 1). Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 45,6%, pungășiilor – 15,0%, huliganismului – 7,7% și jafurilor – 6,7%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 97 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 88 infracțiuni în anul 2023.

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 55,2% comparativ cu 44,8% victime femei. Circa 37,4% din total victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, în mun. Bălţi – 6,0%, în Cahul și Drochia câte 3,0%. La 10 mii locuitori au revenit 53 victime.

Femeile predomină în numărul victimelor violenței în familie

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2024, au suferit 926 persoane, 70,5% dintre victime fiind femei. Atât femeile (52,2%), cât și bărbații (47,3%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,3 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă: 25,3% față de 11,0%.

Bărbații predomină în numărul victimelor omorului intenționat

Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2024, a constituit 106 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,4 persoane – victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). La 100 mii bărbați au revenit, în medie, 6,1 bărbați victime ale omorului intenționat, comparativ cu 2,9 femei victime ale omorului intenționat care au revenit la 100 mii femei.

Mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier

În anul 2024, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 396 persoane. În rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave au decedat 328 persoane.

Din total persoane decedate în urma infracțiunilor, mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier (41,4%), 17,4% din cauza omorurilor, 10,1% din cauza vătămărilor intenționate și 31,1% din alte cauze.

Părinții pot înscrie online copii în clasa întâi, începând cu 3 martie

Din data de 3 martie 2025, părinții pot depune online actele pentru înscrierea copiilor în clasa I pe platforma www.escoala.chisinau.md.

În clasa I se înscriu obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar corespunzător, care au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului de studii, inclusiv copiii cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, cetățenilor Uniunii Europene, străinii, precum și copiii din familii refugiate.

Procedura de înscriere se va desfășura în două etape.

Etapă de înscriere în clasa I (3 martie – 30 aprilie 2025):

Aceasta presupune depunerea/ completarea/validarea cererilor a actelor de înscriere în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 7 ani până la 01 septembrie 2025. Este obligatoriu ca viza de reședință a copilului să corespundă cu districtul școlar. Cererea de înscriere a copiilor în clasa I se va depune pe platforma www.escoala.chisinau.md și va fi completată cu următoarele documente:

– Buletinul de identitate al părintelui/reprezentantului legal al copilului;

– Certificatul de naștere al copilului;

– Certificatul de ședere temporară pentru copii cu statut de refugiat.

În acest an, în clasele cu profil arte și sport, înscrierea în clasa I poate avea loc în baza unor probe de aptitudini specifice profilului. Astfel, în perioada 02-08 mai 2025 se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil.

Etapă de înscriere în clasa I (19 – 30 mai 2025):

În cadrul acesteia va avea loc depunerea/completarea/validarea actelor de înscriere:

-a copiilor din districtul școlar, care vor împlini vîrsta de 7 ani pînă la începutul anului școlar și n-au reușit să fie înscriși în prima etapă;

-a copiilor care vor împlini vîrsta de 7 ani în perioada 01 septembrie

– 31 decembrie 2025 din districtul școlar;

-a copiilor din alte districte școlare pe locurile rămase libere.

Totodată, în perioada 02-06 iunie 2025, se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil pentru locurile rămase libere. Situațiile de excepție a copiilor care pe parcursul celor două etape nu au fost înscriși în clasa I, vor fi examinate de comisiile de școlarizare, în urma solicitării individuale a părinților, în perioada 20-30 august 2025, în limita locurilor rămase libere. Înscrierea copiilor în clasa I este gratuită!

Kremlinul refuză orice compromis: Teritoriile ucrainene anexate de Rusia sunt nenegociabile

Kremlinul a insistat joi că anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene pe care le ocupă este „nenegociabilă”, transmite France Presse, amintind că această poziție fermă a Moscovei vine în timp ce în culise se intensifică eforturile pentru a începe rezolvarea conflictului din Ucraina.

„Teritoriile care au devenit subiecte ale Federației Ruse sunt înscrise în Constituția țării noastre, ele sunt parte integrantă a țării noastre. Acest lucru este absolut incontestabil și nenegociabil”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe la care a participat AFP.

Din septembrie 2022, Rusia a revendicat anexarea a patru regiuni din Ucraina pe care le ocupă parțial: Donețk și Lugansk în est și Zaporojie și Herson în sud.

Asta după ce, în martie 2014, anexase de asemenea, peninsula ucraineană Crimeea după o scurtă intervenție militară și un referendum privind anexarea, care a fost denunțat ca fiind ilegal de Kiev și de Occident.

Rusia ocupă, de asemenea, părți din regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei. Rusia controlează în total aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.

Ucraina, la rândul său, a ocupat câteva sute de kilometri pătrați în regiunea de frontieră Kursk, iar președintele Volodimir Zelenski a evocat la un moment dat ideea unui „schimb de teritorii” cu Moscova.

Joi, armata rusă a susținut că a recucerit de la forțele ucrainene satul Nikolski din regiunea Kursk, după ce, în ziua precedentă, anunțase că a revenit în alte două localități din zonă.

Ucraina, la rândul său, susține că controlează încă 500 de kilometri pătrați în regiunea Kursk, după ce a pierdut două treimi din teritoriul pe care l-a cucerit în ofensiva surpriză în vara anului 2024.