În ce constă tratamentul pe care Kate Middleton l-a început. „Tot mai multe persoane de 40 de ani au cancer”

23/03/2024

News

Starea de sănătate a prinţesei de Wales a Marii Britanii a stârnit suspiciuni și îngrijorare în ultimele săptămâni. Aceasta a anunțat, vineri, într-o înregistrare video, că urmează o chimioterapie „preventivă” după ce o operaţie abdominală efectuată în ianuarie a relevat prezenţa unui cancer.

Kate nu a oferit detalii despre tipul sau stadiul cancerului şi nici nu a împărtăşit planul său specific de tratament, ceea ce face dificilă evaluarea impactului potenţial asupra sănătăţii sale.

Reuters explică ce presupune chimioterapia preventivă, cu ajutorul unor experţi.

Ce este chimioterapia preventivă?

Chimioterapia preventivă este administrată înainte sau după un tratament primar, cum ar fi o intervenţie chirurgicală, pentru a reduce riscul ca un cancer să revină sau să se răspândească, scrie ziare.com. Tratamentele preventive administrate înainte de tratamentul primar fac parte din terapia neoadjuvantă. Tratamentele preventive administrate ulterior, ca în cazul lui Kate, reprezintă terapia adjuvantă.

Chimioterapia adjuvantă poate „curăţa” orice celule canceroase rămase, dar valoarea sa variază în funcţie de tipul de cancer şi de mărimea şi localizarea acestuia, spune profesorul Bob Phillips, oncolog pediatru la Universitatea din York.

Ulterior, pacienţii pot continua să facă terapie de întreţinere pentru a preveni revenirea cancerului sau pentru a întârzia răspândirea acestuia.

Pacienţii mai tineri tind să fie mai sănătoşi atunci când sunt diagnosticaţi şi, prin urmare, au mai multe şanse să reziste la dozele optime de medicamente de chimioterapie administrate la intervale ideale.

„Vedem din ce în ce mai multe persoane de 40 de ani cu cancer”, a declarat profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal la Universitatea din Birmingham. „Persoanele tinere tolerează mai bine doze mai mari de chimioterapie şi astfel pot fi administrate tratamente mai puternice care au mai multe şanse să ucidă orice celule rămase”, spune Andrew Beggs, chirurg colorectal la Universitatea din Birmingham.

Potrivit unui studiu din 2023 efectuat în 204 ţări şi publicat în BMJ Oncology, numărul de cazuri de cancer la persoanele cu vârsta sub 50 de ani a totalizat 3,26 milioane în 2019, o creştere cu 79,1% faţă de 1990, existând „variaţii notabile” în ceea ce priveşte ratele de deces între zone, ţări, sex şi tipuri de cancer.

Dorin Recean: Oamenii nu vor plăti mai mult pentru încălzire decât în iarna trecută

Oamenii nu vor plăti mai mult pentru încălzire decât în iarna trecută, scrie premierul Dorin recean într-o postare făcută azi, 30 noiembrie, informează unica.md.

”Peste 702.000 de gospodării, adică 1.441.549 de persoane, s-au înscris în programul de compensare a costurilor. Compensațiile vor varia între 300 și 800 de lei pe lună, per gospodărie.”, scrie în postarea sa premierul.

Alegeri în România: Premierul Dorin Recean îndeamnă moldovenii cu cetățenie să iasă la vot azi și mâine

Premierul R. Moldova, Dorin Recean, a lansat un apel către moldovenii cu cetățenie română să participe activ la alegerile parlamentare care se vor desfășura în acest weekend în România, scrie stiri.md.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Dorin Recean a subliniat importanța implicării moldovenilor în procesul democratic din România, un partener esențial în drumul european al R. Moldova, transmite Știri.md.

„Mulțumesc moldovenilor cu cetățenie română care au votat la alegerile europarlamentare și în primul tur al prezidențialelor din România. Vă invit acum să participați și la alegerile parlamentare din acest weekend. Este esențial ca cât mai mulți moldoveni să meargă la vot, pentru a sprijini procesul democratic din România, un partener important în consolidarea democrației noastre și în construirea căii europene de dezvoltare a Republicii Moldova”, a declarat Dorin Recean.

Cetățenii români sunt invitați la urne pentru a vota în cadrul alegerilor parlamentare. Cetățenii din diasporă, inclusiv din R. Moldova, vor avea posibilitatea să voteze timp de două zile: 30 noiembrie și 1 decembrie, în intervalul orelor 07:00 și 21:00.

La alegerile parlamentare din Romania, cetățenii români din R. Moldova pot vota la cele 59 de secții de votare deschise pe teritoriul țării. La Chișinău vor fi deschise 16 secții de votare, la Bălți, Orhei și Cahul – câte două secții.

Cetățenii români care doresc să voteze la alegerile pentru Parlamentul României trebuie să facă dovada domiciliului în străinătate cu un document valabil al statului de reședință și să prezinte unul din câteva documente de identitate românești valabile.

Este vorba despre: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu (inclusiv electronic), paşaportul simplu (inclusiv electronic), pașaportul temporar, carnetul de serviciu militar în cazul elevilor din şcolile militare.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie și nu se utilizează cărțile de alegător.

După acest scrutin va fi determinată structura Legislativului din România. Acesta este format din Senat și Camera Deputaților. Pentru 136 de locuri în Senat și 330 de mandate în Camera Deputaților luptă 31 de partide și alianțe, precum și 19 organizații ale minorităților naționale. Pe liste sunt incluși cetățeni ai Republicii Moldova.

Noile tarife pentru gaz, în vigoare din 1 decembrie

Decizia Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind majorarea tarifelor pentru gazele naturale a fost publicată sâmbătă, 30 noiembrie, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, transmite MOLDPRES.

Potrivit documentului, cetățenii vor achita pentru un metru cub de gaz 15 lei și 50 de bani (fără TVA), cu 3 lei și 35 de bani mai mult decât în prezent. Noile tarife au fost aprobate după ce SA Moldovagaz a depus acum câteva zile la ANRE o cerere de ajustare a prețurilor, argumentând decizia prin „creșteri considerabile a prețurilor pe piața internațională”.

SA Moldovagaz a solicitat un preț de 16 lei și 17 bani (fără TVA), cu 33,1 la sută mai mult decât în prezent, iar ANRE a aprobat un preț de 15 lei și 50 de bani, cu 67 de bani mai puțin decât a cerut SA Moldovagaz. Noile tarife vor intra în vigoare la 1 decembrie 2024.

Directorul ANRE, Alexei Taran a explicat că decizia de majorare a tarifelor a fost necesară în contextul unei creșteri a prețurilor internaționale, care a rezultat și în creșterea prețului de achiziție a gazelor naturale de către furnizorul Moldovagaz.

„Astfel, la încheierea procedurii de achiziție de către Moldovagaz a gazelor naturale până la sfârșitul anului 2024 s-a constatat o diferență semnificativă între prețul final efectiv de achiziție față de prețurile incluse în calculul preturilor reglementate în vigoare, aprobate în luna mai. Acest motiv a dus la necesitatea unei intervenții rapide în preturile reglementate”, a spus Alexei Taran.

În cadrul unei conferințe de presă, ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a specificat că „cetățenii nu vor resimți creșterile de tarif, iar angajamentul clar al Guvernului, prin care cetățenii nu vor achita mai mult decât anul precedent, va fi realizat pe deplin”.

De asemenea, oficialul a anunțat că, în luna noiembrie, beneficiarii vor primi compensații ce variază între 300 și 800 de lei, în funcție de veniturile familiilor. Ministrul a remarcat că în cazul unor noi ajustări de tarife, Guvernul va crește și mărimea compensațiilor oferite cetățenilor.

Ultima modificare a prețului la gaz a fost aprobată la începutul lunii mai curent, atunci când tarifele au scăzut cu 1 leu și 24 de bani, de la 13 de lei și 39 de bani, până la 12 lei și 15 bani.