Fosta secretară a Partidului Șor a făcut dezvăluiri în instanță: „Între noi, se vorbea că este finanțat de la Moscova”

Fosta secretară a Partidului Șor responsabilă de suburbiile Chișinăului a fost audiată ca martoră în procesul de judecată privind finanțarea ilegală a formațiunii. Ea a povestit cum primea bani pentru onorariile protestatarilor, cum a fost jefuită și de ce a cerut protecție de la stat, scrie Europa Liberă.

La ședința din 16 aprilie, martora a povestit că a început să lucreze în Partidul Șor în mai 2022, fiind responsabilă de oficiile Stăuceni, Cricova, Grătiești și Tohatin. Ulterior, a devenit vice-președintă a oficiului din sectorul Râșcani al capitalei. În această calitate, organiza adunări generale ale partidului și proteste antiguvernamentale.

Tânăra susține că întocmea liste cu numele celor care veneau la proteste, fotografia câte 10-20 de persoane, ca să confirme că acestea au participat la manifestație, și trimitea listele și pozele superiorilor săi prin aplicația Telegram. Peste două săptămâni după protest, ea primea sumele pe care le repartiza apoi protestatarilor.

Femeia a povestit că la primele manifestații achita fiecărui protestatar câte 200 de lei, iar apoi onorariul a crescut până la 400 de lei. „Erau și din cei care veneau din propria inițiativă”, a spus martora, precizând că și aceștia erau remunerați.

Pentru a plăti protestatarii, ea și o colegă de partid primeau câte 800.000 – 1 milion de lei în genți sau pungi. De exemplu, odată, ele au ridicat banii de la reședința partidului, altă dată – de la persoane necunoscute, dintr-un automobil parcat lângă o benzinărie din capitală. Ulterior, femeile mergeau acasă la una dintre ele, unde numărau banii și îi repartizau.

Martora a spus că odată colega sa a fost telefonată de secretara Marinei Tauber, care a informat-o de unde să ia geanta. Ultima dată, ele ar fi primit bani pentru proteste la sfârșitul anului 2022, dar au fost jefuite când intrau în scara blocului. Potrivit ei, la fața locului a venit deputata Reghina Apostolova, în calitate de reprezentantă a partidului.

În aprilie 2023, procurorii au anunțat că au trimis în instanță dosarul penal împotriva unui tânăr care a furat de la „două fete” 500.000 de lei care aparțineau Partidului Șor.

Martora a mai spus că nu știe de unde exact veneau banii: „Între noi, se vorbea că Partidul Șor e finanțat de la Moscova”.

A cerut protecție de stat după o discuție cu un fost coleg

Fiind întrebată de procuror dacă a fost intimidată după ce a făcut declarații anchetatorilor, aceasta a declarat că de ea s-a apropiat un fost coleg care s-a arătat nemulțumit de faptul că ea colaborează cu oamenii legii. După aceasta, martora a solicitat protecție de stat. Ea susține că a dat declarații benevol în cadrul urmăririi penale.

Ca și în cazul martorilor precedenți, avocații nu au fost de acord ca femeia să facă declarații pe motiv că, inițial, ea avea statut de învinuită, iar ulterior a fost eliberată de la răspundere penală. În opinia lor, procurorii au separat intenționat dosarul de bază în mai multe episoade, ca să elibereze de la răspundere penală unele persoane care vor fi audiate în calitate de martori ai acuzării.

„Tactica procurorilor este de a rupe lanțul logic, ca să-i condamne pe unii în baza declarațiilor altora”, a declarat avocatul Sergiu Moraru. El a mai spus că procurorii încalcă dreptul la apărare și urmăresc ca „Marina Tauber să fie condamnată cât mai repede”.

Fostă vicepreședintă a Partidului Șor, deputata Marina Tauber este judecată mai bine de jumătate de an pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor și falsificarea raportului financiar din alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, din 2021, la care a candidat.

În același dosar, Partidul Șor a avut statut de învinuit, ca persoană juridică. În ianuarie 2024, partidul a fost lichidat și radiat din Registrul persoanelor juridice, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, care l-a scos în afara legii.

Procuratura mai investighează un dosar de finanțare ilegală a formațiunii. Potrivit oamenilor legii, acolo sunt circa 50 de învinuiți.

Ce s-a decis în cazul mega-orașului demn de SF care va costa un trilion de euro. Lucrările au început deja de câțiva ani. FOTO

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării. 

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus. 

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori. 

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf. 

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern. 

Oficiali din România vor discuta cu reprezentanți ai platformei TikTok la Bruxelles

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu autorităţile române şi TikTok. Aplicaţia deţinută de chinezi este supusă unei presiuni tot mai mari pentru a explica modul în care a gestionat conţinutul politic înainte de votul din România, scrie POLITICO citat de digi24.ro.

Votul din primul tur de duminică l-a propulsat pe Călin Georgescu, ultranaţionalist şi pro-rus, către o victorie şocantă, în parte datorită popularităţii sale subite pe TikTok, notează sursa citată.

Bucureştiul a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie oficială asupra aplicaţiei, în conformitate cu normele blocului comunitar referitoare la reţelele sociale, iar un deputat european de top a cerut marţi ca directorul executiv al TikTok să se prezinte în faţa Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări.

Într-o scrisoare văzută de POLITICO joi dimineaţă, TikTok – deţinut de gigantul tehnologic chinez ByteDance – a respins acuzaţiile că ar fi fost folosit pentru a influenţa alegerile din România.

„Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei operaţiuni de influenţă sub acoperire pe platforma noastră, în ultimele câteva săptămâni, pentru alegerile prezidenţiale în curs de desfăşurare din România, nici dovezi ale unei influenţe străine”, a declarat platforma în scrisoarea adresată autorităţilor române. Aceasta a adăugat că a „eliminat peste 150 de conturi de impostură” legate de Georgescu şi peste 650 de conturi legate de alţi candidaţi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul UE a primit o solicitare de a deschide „o investigaţie oficială cu privire la rolul TikTok în alegerile din România”, în temeiul legii emblematice a UE privind social media, Digital Services Act. Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să aibă loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat Regnier, joi.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi jucat un rol nepotrivit în victoria lui Georgescu. Purtătorul de cuvânt Paolo Ganino a declarat că „relatările extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

O țară europeană interzice rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.

Intrarea la Cetatea Soroca, mai scumpă după restaurare. Ce este nou la monumentul unic de la Nistru
Articolul anterior
Medalie de bronz și o mențiune pentru Moldova, la Olimpiada Europeană de Matematică
Articolul următor