Bilanț tragic: Șase oameni au fost uciși și câteva zeci au fost răniți în urma atacurilor rusești în zona Harkov

Atacuri ale ruşilor asupra unui aglomerat magazin de bricolaj şi asupra unei zone rezidenţiale din oraşul ucrainean Harkov au ucis, sâmbătă, cel puţin şase persoane şi au rănit alte câteva zeci, afirmă oficiali locali, citaţi de Reuters.

Şase persoane au fost ucise după ce două bombe ghidate au lovit, sâmbătă, hipermarketul de bricolaj dintr-o zonă rezidenţială a oraşului, a declarat, la televiziunea naţională, guvernatorul regional Oleg Sinegubov.

Cel puţin doi dintre cei morţi erau angajaţi ai magazinului. Patruzeci de persoane au fost rănite, cel puţin trei fiind în stare gravă. Şaisprezece persoane erau încă date dispărute, a spus Sinegubov.

Primarul din Harkov, Igor Terekov, a afirmat că aproximativ 120 de persoane se aflau în magazin când bombele au căzut.

”Atacul a vizat centrul comercial, unde se aflau multe persoane – acesta este în mod evident terorism”, a spus Terekov.

În ultima săptămână s-a observat o creştere a atacurilor asupra oraşului, după ce trupele ruseşti au năvălit peste graniţă, deschizând un nou front la nord de oraş.

Rusia a bombardat Harkovul, care se află la circa 30 de kilometri de graniţă, pe tot parcursul războiului, ajungând la periferii într-o încercare nereuşită de a-l cuceri, în 2022.

Peste graniţă, în regiunea Belgorod din Rusia, guvernatorul regional a afirmat că patru localnici au murit, sâmbătă, în atacuri ucrainene.

Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut aliaţilor occidentali ai Ucrainei să ajute la întărirea apărării anti-aeriene pentru a menţine oraşele ţării în siguranţă. Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat, pe reţeaua X, atacul asupra magazinului ca ”inacceptabil”.

Într-un alt atac cu rachete, seara, a fost lovită o clădire rezidenţială din centrul oraşului cu 1,3 milioane de locuitori, fiind rănite 18 persoane, a afirmat Sinegubov.

Racheta a lăsat un crater adânc de câţiva metri în trotuar, lângă clădire, în care se aflau şi un oficiu poştal, un salon de înfrumuseţare şi o cafenea.

Echipajele de salvatori au evacuat locuitorii din clădirile de apartamente învecinate. Unii dintre cei răniţi aveau sânge pe faţă.

Pompierii au luptat cu incendii

Andrei Kudinov, directorul centrului comercial, a declarat presei locale că magazinul era plin de oameni care făceau cumpărături pentru cabanele lor de vară.

Nori imenşi de fum negru se vedeau pe cer deasupra centrului comercial. Pompierii au intervenit la mai multe incendii mici. După 90 de minute, cele mai multe au fost ţinute sub control.

Salvatori, medici şi jurnalişti au fost evacuaţi de la locurile atacurilor şi s-au culcat la pământ, de teama unui nou atac, aşa cum s-a mai întâmplat în timpul unor atacuri ruseşti recente.

Martorii au descris scene de panică la centrul comercial.

”Eram la locul de muncă. Am auzit prima lovitură şi… împreună cu colegul meu am căzut la pământ. A venit a doua lovitură şi am fost acoperiţi de resturi. Apoi am început să ne târâm spre un loc mai sigur”, a povestit Dmitro Sirotenko (26 de ani), care avea o tăietură mare pe faţă.

Sirotenko a declarat pentru Reuters că a fost dus la un loc sigur de un salvator, care l-a ajutat pe el, pe mai mulţi colegi şi cumpărători.

În discursul său nocturn, Zelenski a denunţat atacul ca ”încă un exemplu al nebuniei ruşilor. Nu este un alt mod de a-l descrie”.

”Când le-am spus liderilor mondiali că Ucraina are nevoie de apărare anti-aeriană suficientă, când spunem că avem nevoie cu adevărat de măsuri decisive pentru a putea să ne apărăm poporul, aşa încât teroriştii ruşi să nu se poată apropia măcar de graniţă, vorbim despre a nu permite ca atacuri precum acesta să aibă loc”, a afirmat el.

Ulterior, Zelenski a scris, pe Telegram, că sirenele anti-aeriene au sunat la Harkov de peste 12 ore şi că 200 de salvatori şi 400 de poliţişti se aflau la locurile atacurilor.

Moscova neagă că ar ţinti în mod deliberat civili, dar mii de oameni au fost ucişi şi răniţi în timpul invaziei sale în Ucraina, care durează de 27 de luni.

sursa

O româncă din Bacău, aflată în comă timp de 2 săptămâni, și-a revenit brusc și a început să cânte: „Toți medicii au început să aplaude”

Dr. Cristian Lupașcu de la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iași a povestit cazul unei paciente care a intrat în comă, iar după două săptămâni și-a revenit și a început să cânte. „Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”, spune acum medicul, scrie adevarul.ro.  

Prof. univ. dr. Cristian Lupașcu, șeful Clinicii II Chirurgie de la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iași și al Centrului de Prelevare Multiorgan și Transplant Hepatic din cadrul aceleiași unități, a povestit pentru presa locală despre o parte dintre cazurile pe care le-a tratat în cariera sa care-l vor urmări toată viața.

Potrivit doctorului Lupașcu, în 2019, o asistentă medicală din Bacău, care făcuse și studii de canto, a intrat inexplicabil în comă după un transplant hepatic. Femeia fusese diagnosticată cu ciroză hepatică post hepatită cu virus C și a beneficiat de un transplant hepatic la centrul din Iași, după doi ani de așteptare.

Deși postoperator evoluția femeii era bună, la șase zile după intervenție a intrat în comă. Nu mai răspundea la stimuli. Au fost realizate diverse investigații imagistice, au consultat-o cei mai buni neurologi din Iași, precum și un profesor de neurologie din SUA. Toți spuneau același lucru, că nu au mai văzut așa ceva și nu sunt speranțe ca pacienta să își mai revină. Deși nu răspundea la stimuli, grefa funcționa foarte bine, la fel și inima și celelalte organe. Dar neurologic era în comă. Ne-am gândit la un AVC, dar l-am exclus după primirea rezultatelor. Prognosticul era sumbru. L-am anunțat și pe fiul ei, care era medic, că mama sa are șanse minime”, a povestit prof.dr. Cristian Lupașcu.

„Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”

Femeia și-a revenit la fel de brusc, după două săptămâni, moment în care a început să cânte.

Mă duceam în fiecare zi la patul ei și chiar dacă era în comă îi vorbeam și o strigam pe nume. La un moment dat a început să miște puțin globii oculari și apoi în fiecare zi făcea progrese minuscule, deschidea ochii, mișca degetele, dădea din cap, dar nu vorbea. Cel mai greu și-a revenit limbajul. Ne gândeam deja că nu o să mai vorbească și nu o să mai cânte niciodată. Într-o zi, aflându-mă lângă patul ei mi-a venit în minte să îi cer să cânte o notă muzicală și i-am spus să îmi dea un LA minor. Într-o secundă am auzit din gura pacientei nota muzicală. Toți medicii care erau atunci în salon au început să aplaude. Femeia și-a revenit cortical încet, încet. Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”, a mai spus prof.dr. Cristian Lupașcu pentru sursa citată.

În privința revenirii bruște a pacientei, din punct de vedere medical s-au luat în considerare două lucruri. „Primul se referă la faptul că a stat poate prea mult pe lista de așteptare și creierul ei aflat în această insuficiență hepatică a avut mai mult de suferit decât la alți pacienți. Iar al doilea aspect a fost acela că, văzând-o în această stare de comă, i-am schimbat complet medicația pe care i-o dădeam la început”, a mai precizat doctorul.

Femeia și-a revenit până la urmă. A făcut exerciții de logopedie și i-a fost reeducată vorbirea. La trei luni de la intervenție articula cu greu cuvintele, iar la un an spunea destul de bine tot ce avea de spus.

În momentul în care a rostit un LA minor ca un diapazon, am știut că își va reveni. Și așa a fost”, a conchis prof.dr. Cristian Lupașcu.

Unități de elită ale FSB-ului rusesc suferă pierderi în regiunea Kursk

Unități speciale ale FSB sunt angajate în misiuni în regiunea Kursk și suferă pierderi în timp ce sunt echipate necorespunzător pentru a face față luptelor, relatează presa ucraineană, citând surse din cadrul serviciului rus de securitate internă, scrie adevarul.ro.

Un locotenent rus în vârstă de 35 de ani, care a servit în forțele speciale din regiunea Moscova, ar fi fost ucis în luptele de lângă localitățile Sudja și Koreneve, potrivit postărilor de pe rețele sociale din 15 august, relatează New Voice of Ukraine.

Cel puțin 100 de militari din unitățile de elită „Alpha” și „Vimpel” ar fi fost uciși până în septembrie 2024, dintre care și membri ai Serviciului de Frontieră.

Ziarul rus de opoziție Novaya Gazeta Evropa a relatat că a identificat un soldat din cadrul forțelor de operațiuni speciale ale FSB care a fost ucis în misiune în regiunea Kursk, confirmând pe această cale faptul că unități ale FSB sunt implicate în lupte în regiunea Kursk, au relatat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Publicația rusă a citat un ofițer al FSB potrivit căruia militari din unitățile „Alpha” și „Vimpel” au fost însărcinați cu misiunea de a identifica și distruge grupurile de sabotaj și recunoaștere ucrainene care operează în regiunea Kursk.

Ofițerul FSB a declarat că aceste grupări sunt slab echipate pentru a lupta împotriva forțelor ucrainene din armata regulată. Unitățile FSB desfășoară în mod obișnuit operațiuni de combatere a terorismului împotriva unor mici grupuri și probabil că nu au pregătirea și echipamentul necesare pentru a răspunde unităților ucrainene care efectuează atacuri combinate, au apreciat analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului.

O altă sursă apropiată serviciilor secrete ruse a declarat pentru Novaya Gazeta Evropa că Centrul de Operații Speciale al FSB nu acționează în coordonare cu unitățile militare ruse și că încă nu există un cartier general care să coordoneze misiuni de luptă comune între FSB și armata rusă.

Liderul rus Vladimir Putin a ordonat FSB pe 9 august să desfășoare o operațiune de combatere a terorismului în regiunile rusești Belgorod, Briansk și Kursk , după declanșarea incursiunii ucrainene în 6 august, dar apoi a atribuit sarcini suprapuse Ministerului rus al Apărării, FSB și Gărzii Naționale Rusiei (Rosgvardia). 

Kremlinul și comandanții militari ruși au avut dificultăți să creeze o structură de comandă și control coerentă și eficientă pentru a răspunde operațiunii din Kursk. Rămâne neclar ce responsabilități corespund operațiunii de combatere a terorismului în sarcina FSB sau Consiliului de Coordonare al Ministerului Apărării.

ISW a evaluat anterior că sarcinile suprapuse și structurile slabe vor continua să creeze fricțiuni între FSB și Ministerul rus al Apărării.

Maia Sandu a semnat decretul de demitere a șefului Marelui Stat Major

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind destituirea din funcție a lui Eduard Ohladciuc din funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, comandant al Armatei Naționale, scrie tvrmoldova.md.

 De menționat că demiterea lui Ohladciuc are loc la propunerea Cabinetului de miniștri,  în contextul expirării contractului acestuia, în luna octombrie. 

Ohladciuc este comandant al Armatei Naționale și șeful Marelui Stat Major din noiembrie 2021, după demiterea generalului de brigadă Igor Gorgan.

Se schimbă vremea: Scad temperaturile și revin ploile
Articolul anterior
Accident teribil pe un traseu din țară: 3 morți
Articolul următor