Apreciate pentru frumuseţea lor intens violetă şi lucioasă, dar şi pentru gustul şi textura unică, vinetele sunt cele mai atractive în perioada de sezon.
Studii în domeniu au arătat că un consum ridicat de alimente vegetale, cum ar fi vinetele, scade riscul de obezitate, diabet zaharat, boli de inimă, redă vitalitate părului şi pielii, menţine greutatea.
Vinetele sunt surse bune de vitaminele grupului B, cupru, mangan, acid folic, vitamina K. Cele mai multe beneficii are coaja vinetelor, conţinând fibre, potasiu, magneziu și fitonutrienţi antioxidanți.
Consumul de vinete menţine greutatea corporală și sațietatea
Fiind o sursă excelentă de fibre alimentare (o cană de vinete oferă 10% din necesarul zilnic de fibre), reduse în calorii (20 calorii/cană) şi carbohidraţi, vinetele sunt un adaos sănătos la orice dietă de slăbire. Alimentele bogate în fibre sunt importante în scăderea şi controlul greutăţii. Ele cresc sațietatea și reduc pofta de mâncare. Fibrele elimină colesterolul din organism, hrănesc bacteriile ,,prietenoase’’ din intestin, reduc riscul de diabet zaharat tip 2 și bolile de inimă. Vinetele te asigură cu energie şi nutrienţi necesari, lipsindu-te de calorii în plus şi îţi oferă totodată numeroase alte beneficii pentru sănătate.
Vinetele reduc riscul de cancer şi scad colesterolul ,, rău’’
Pe lângă conţinutul ridicat de fibre, coaja de vinete oferă o bună cantitate de fitonutrienţi fenolici (acid clorogenic) şi flavonoizi, cum ar fi nasunina. Aceştia au efect antioxidant puternic şi antiinflamator, asigură o protecţie anticancer, antivirală, antimicrobiană, hipolipemiantă. Cercetările au arătat că sucul de vinete a scăzut nivelul de colesterol în sânge şi a redus plăcile de grăsime de pe pereţii aortei şi arterelor, crescând flexibilitatea vaselor şi îmbunătăţind fluxul sanguin. Fibrele, potasiul, vitamina C, B6 şi fitonutrienţii prezenţi în vinete susţin cumulativ sănătatea inimii. Potrivit American Journal of Clinical Nutrition, alimentele bogate în flavonoizi sunt afiliate unui risc scăzut de boli de inimă.
Vinetele îmbunătăţesc funcţiile cognitive
Nasunina, antioxidant puternic din coaja vinetelor, este un ,,măturător’’ de radicali liberi ce protejează lipidele din membrana celulelor cerebrale împotriva stresului oxidativ. Consumul de vinete previne tulburările mentale legate de vârstă şi, de asemenea, îmbunătăţeşte memoria. În plus, acidul folic, conform unor studii, reduce cu până la 30% riscul de boală Alzheimer.
Manganul fixează calciul în oase
Vinetele conţin cantităţi bune de vitamina K şi mangan, esenţial pentru fixarea calciului în oase. De aceea, dieta bogată în calciu trebuie să asigure în acelaşi timp şi un aport de mangan, care poate fi obţinut prin consum de vinete, ardei gras etc.
Sfaturi pentru a introduce mai multe vinete în dietă
• Alege pentru consum vinete mai tari, mai greluţe, cu coaja netedă și lucioasă de un violet intens.
• Pentru a înlătura acei compuşi responsabili de gustul amărui, poţi ,,îndulci’’ vânăta feliind-o şi stropind-o cu sare, după care o laşi 30 min. şi apoi clăteşti pentru a îndepărta cea mai mare parte din sare. Astfel vânăta va absorbi şi mai puţin ulei la gătire.
• Vinetele pot fi preparate întregi, tocate sau feliate şi apoi prăjite, gătite la grătar sau abur, coapte în rolă.
• Vinetele se combină perfect cu roşii, sos de roşii, brânză, parmezan, paste, cartofi sau se consumă pe cont propriu cu ulei de măsline.
Precauţii pentru consum de vinete:
• Consumul de vinete nu este recomandat celor care suferă de anemie, întrucât nasunina din coaja de vinete mai este şi un chelator de fier.
• Vinetele conţin o oarecare cantitate de oxalaţi, de aceea consumul de vinete şi alte alimente de acest gen nu este recomandat celor care suferă de nefrolitiază, adică pietre la rinichi.
Sfatul nutriţioniştilor: dacă vrei să fii sănătos, este mai bine să mănânci variat decât să te concentrezi pe produse alimentare individuale!
Secretul unui corp sănătos este simplu şi la îndemână: consumă fructe şi legume, alături de multă mişcare!
Text: Viorica Corolevschi
