Cultivarea legumelor în sere sau în grădini a devenit un domeniu valorificat în ţara noastră, în condiţiile în care cererea de legume şi fructe pe piaţa alimentară este în continuă creştere, iar micii producători moldoveni transformă această activitate într-o sursă de existenţă, ce să le asigure un venit.
Problema nu ar fi de o gravitate atât de mare, dacă aceştia ar cultiva legumele în condiţii ecologice, fără a pune sănătatea oamenilor în pericol, atunci când ajung cu produsele lor în pieţe pentru a le vinde.
Starea de lucruri este însă alta! Accesibilitatea largă a micilor agricultori moldoveni la diverse preparate chimice comercializate în magazinele şi depozitele din ţară, menite ,,să sporească’’ creşterea şi volumul de producţie, îi face pe agricultori să profite necondiţionat de tot arsenalul chimic, în procesul de cultivare a legumelor, iar, potrivit specialiştilor, ţăranii moldoveni nu sunt nici pe departe instruiţi despre cum ar trebui să folosească în mod corect chimicalele la cultivarea legumelor: dozele recomandate, gradul de concentraţie a chimicalelor, periodicitatea utilizării lor.
Deseori, cei care cresc legume şi fructe, ajung să facă abuz de chimicale în activitatea lor.
În aceste condiţii, inevitabil, există riscul ca producătorii să pună spre comercializare produse alimentare neconforme, periculoase pentru consumatori.
,,În mare parte, intoxicaţiile la om apar din cauza reziduurilor, adică a acelor urme pe care le lasă substanţele chimice în produsele vegetale, atunci când se stropesc fructele şi legumele cu preparate de uz fitosanitar. Există peste 300 de preparate utilizate care lasă reziduuri în produsele vegetale”, a declarat şeful Direcţiei municipale pentru siguranţa alimentelor, Roman Vengher, întru-un interviu oferit pentru jc.md.
Specialistul recunoaşte că problema principală rezidă în trasabilitatea produselor, adică drumul de la producător până la consumator. Potrivit acestuia în ţara noastră orice producător care comercializează produse agricole trebuie să fie înregistrat în regiunile în care le cultivă, fiind obligat să ţină evidenţa chimicalelor prin intermediul unui registru, verificat de angajaţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Abia după asta, marfa poate fi comercializată în pieţe, acolo unde se controlează doar conţinutul de nitraţi şi nitriţi.
Acest lucru, însă, nu se întâmplă!
Producătorii ajung cu marfa netestată în pieţele alimentare, acolo unde plătesc 3 lei pentru o analiză de laborator, neperformantă, care, de cele mai multe ori, nu relevă abateri de la norme, iar, cei care îşi vând marfa înafara pieţelor, pe tarabele neautorizate de pe străzi, nici nu sunt obligaţi să efectueze testarea de laborator a legumelor.
,,Azi legislaţia nu prevede confiscarea mărfii dacă marfa nu corespunde standardelor. Dacă în interiorul pieţei există cerinţe, reguli care se cer respectate de către comercianţi, în afara pieţei comercianţii vând marfă ignorând orice cerinţe’’, mai spune Roman Vengher.
„La noi producătorii învaţă de capul lor ce şi cum să facă”
Referindu-se la gradul de informare a producătorilor cu privire la utilizarea chimicalelor în agricultură, vicedirectorul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor, Vladimir Toderaş, relevă că şcolarizarea acestora reprezintă o problemă.
,,În ţările europene producători agricoli trebuie să fie licenţiaţi, să aibă un grad oarecare de pregătire. Pe când la noi producătorii, de regulă, învaţă de capul lor ce şi cum să facă, iar în urma utilizării incorecte a chimicalelor, îngrăşămintelor, deseori au de suferit consumatorii’’.
Pe de altă parte, producătorii moldoveni, care îşi comercializează legumele în pieţele alimentare, nu neagă faptul că folosesc chimicale la creşterea legumelor:
„Desigur că stropim. Dacă nu stropeşti, nu ai.”
Totuşi, vicedirectorul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” din Chişinău, Ludmila Simonov, a raportat pentru sursa citată că la spital se adresează ,,pacienţi cu reacţii alergice şi intoxicaţii alimentare, dar medicii nu pot stabili cu exactitate de fiecare dată de la ce s-a produs intoxicaţia”.
1. Ceai verde
5. Ouă
8. Sfecla roşie