Medicii nutriţionişti americani au făcut modificări esenţiale în ghidul alimentaţiei sănătoase. Dacă până acum medicii promovau dieta scăzută în grăsimi pentru a ne proteja de bolile cardiovasculare şi obezitate, iată că, în acest an, pentru prima dată în ultimii treizeci de ani, nutriţioniştii experţi afirmă că putem include în meniu mai multe grăsimi şi reduce, în acelaşi timp, numărul zilnic caloric de glucide. De ce au ajuns experţii la această concluzie? Află mai jos toate detaliile şi schimbările ce au survenit în ghidul alimentaţiei sănătoase, menit să ne protejeze de boli.
Experţii în domeniul nutriţiei şi-au revizuit recomandările cu privire la ce ar trebui şi ce nu ar trebui să mâncăm. Uluitor! Colesterolul nu mai este un ,,nutrient de îngrijorare’’! În noul ghid de nutriţie deja aprobat specialiştii afirmă ca grăsimile ar trebui să-şi găsească mai mult loc în dietă decât acestea au avut până acum.
Experţii în nutriţie revizuiesc programul de alimentaţie la fiecare cinci ani. Pentru prima dată în ultimii treizeci de ani raportorii susţin, potrivit revistei on-line British Medical Journal Open Heart, că putem avea în meniu mai multe grăsimi decât au fost recomandate până în prezent.
Motivul pentru care nutriţioniştii nu mai recomandă atât de strict dieta scăzută în grăsimi
Din anul 1977 până în prezent toate recomandările dietetice prevedeau cu regularitate consumul limitat de grăsimi în alimentaţie, pentru a reduce riscul bolilor cardiovasculare, obezităţii şi bolilor aferente. Astfel, ghidul de nutriţie prevedea, ca parte a dietei sănătoase, consumul limitat de grăsimi – nu mai mult de 30% din totalul zilnic de calorii, dintre care grăsimi saturate – nu mai mult de 10%. Din acest motiv, untul a devenit inamicul public numărul 1, iar mulţi au renunţat la ouă, brânză, smântână, lapte integral, întrucât era încurajată dieta bogată în carbohidraţi şi săracă în grăsimi.
Ei bine, pentru prima dată în ultimele decenii, specialiştii modifică recomandările nutriţionale, în baza mai multor cercetări din 1980 încoace, şi sugerează că grăsimile nu sunt atât de nocive pentru sănătate şi că ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze în alimentaţie mai mult este, de fapt, cantitatea de carbohidraţi pe care o consumăm.
Altfel spus, nu grăsimile, dar excesul de carbohidraţi în alimentaţie, creşte alarmant rata obezităţii şi a problemelor de sănătate aferente.
Nutriţioniştii declară că, odată cu limitarea cantităţii de grăsimi în alimentaţie, oamenii au început să consume mai mult amidon şi zahăr, fapt ce a condus la sporirea incidenţei obezităţii.
Specialiştii nutriţionişti promovează acum creşterea uşoară a cantităţii de grăsimi în alimentaţie, limitarea dietei bogate în carbohidraţi şi revenirea la o dietă echilibrată, în sensul carbohidraţi – 40% şi grăsimi – 40% – un model de alimentaţie care a existat până în anii 1960, înainte de a fi promovată intens dieta low-fat şi bogată în carbohidraţi. Prin urmare, acum putem avea zilnic cu 10% mai multe grăsimi în alimentaţie şi cu 10% mai puţini carbohidraţi.
Evident, în alimentaţie sunt promovate grupul de grăsimi sănătoase. Dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, cereale integrale include în meniu şi grăsimi bune pentru inimă, precum nucile, uleiul de măsline, peştele gras. Un studiu efectuat în 2013 a constatat că dieta mediteraneană reduce cu 30% riscul bolilor de inimă comparativ cu dieta scăzută în grăsimi, sau low-fat.
În acelaşi timp, Asociaţia Americană a Inimii continuă să recomande persoanelor cu risc cardiovascular crescut o dietă ce are nu mai mult de 25-35% calorii zilnice grăsimi şi doar 5% dintre ele – grăsimi saturate.
Alte recomandări extrase din ghidul alimentaţiei sănătoase actualizat:
• Recomandarea de ,,aur’’ nu se schimbă niciodată – mănâncă mai multe fructe şi legume!
• Consumă cereale integrale în loc de cele rafinate;
• Fii atent la sare! Din 2010 ghidul de nutriţie recomandă oamenii să mănânce mai puţin de 2.300mg sare pe zi, pentru cei cu risc cardiovascular – mai puţin de 1.500mg pe zi;
• Consumă mai puţine grăsimi saturate, sare și zahăr, băuturi carbogazoase dulci;
• Consumă mai puţină carne roşie, procesată (industria cărnii consideră această recomandare absurdă).
