Sfaturi utile pentru a nu vă îngrăşa în vacanţa de Paşte

În acest an, de Paște, vacanța este lungă, iar provocările culinare sunt foarte mari! Din meniurile multora dintre noi nu vor lipsi ouăle, cozonacul, friptura de miel, salata de boeuf și deserturile! Toate stropite din belşug cu vin, bere şi sucuri de tot felul.

separator

Ca în fiecare an, nutriţioniştii atrag atenţia tuturor celor care nu vor să pună rapid câteva kilograme în plus asupra regulilor după care ar trebui să cumpere alimentele şi să le gătească pentru Sărbători.

Nu amestecăm în acelaşi fel de mâncare sau la aceeaşi masă. produsele din carne, cu lactatele şi oul. Dulciurile ar trebui făcute în casă, fără zahăr pe cât posibil (îndulcitorul xylitol poate fi o soluţie) şi consumate în prima parte a zilei, în niciun caz imediat după masă. Alcoolul poate fi consumat cu moderaţie, adică 1-2 pahare vin sec de exemplu, la distanţă de o oră de la masă”, recomandă Dr. Florin Ioan Bălănică, un cunoscut specialist în medicina stilului de viaţă.

Iată cum ar trebui preparate corect drobul şi carnea de miel, în viziunea medicului Florin Ioan Bălănică: “Carnea de miel este carne roşie grasă, cu un nivel nutriţional ridicat, bogată în proteine de bună calitate, dar mai greu digerabilă şi bogată în grăsimi. Este important să o preparam la grătar sau la cuptor, fără ulei, însoţită de usturoi verde, salata verde, spanac. De ce? Pentru a creşte digestibilitatea preparatului. De exemplu, se pot consuma friptura de miel, împănată cu usturoi şi mirodenii, cu salată verde; sau, stufat din miel; sau tocăniţă din miel cu fasole verde.

Drobul este un fel de mâncare tradiţional, dar nu trebuie să combinăm carnea cu oul. Aşa că îl putem prepara tradiţional din carne de miel, verdeturi, dar fără ou. Îl consumăm în prima parte a zilei sau cel mult la a doua gustare, în funcţie şi de celelalte mese ale zilei, împreună cu un muştar fără zahăr”.

Aşadar, mâncăm puţin, nu combinăm sursele de proteine animale, alegem alcoolul şi dulciurile la gustare, iar dacă am ţinut Post, facem uşor trecerea către alimentaţia bogată în ouă, carne şi lactate. La micul dejun, putem opta pentru o felie, două de cozonac cu iaurt degresat sau pentru salata de boeuf cu maioneză de muştar fără zahăr sau pentru o felie de drob cu verdeţuri. La gustare, putem mânca un măr verde sau un iaurt degresat. La prânz, nu putem delecta cu o ciorbă de miel fără ulei şi puţină friptură la cuptor. La gustarea a doua, putem consuma un pahar cu vin, iar seara, ideal ar fi să ne rezumăm la puţin peşte cu salată. Iar dacă am scăpat fără kilograme în plus de Paşte, trebuie să fim la fel de cumpătaţi de 1 Mai, când cel mai mare pericol îl reprezintă combinaţia de mici cu cartofi prăjiţi şi bere.

„E o combinaţie letală din punctul meu de vedere! Micii nu sunt răi dacă îi consumăm la masa de prânz, alături de muştar fără zahăr şi o felie, două de pâine prăjita. Micii sunt făcuţi din carne tocată, asezonată cu mirodenii şi preparată într-un fel specific (tradiţional, carnea se fierbea în zeama de oase). Acum nu cred că se mai practică, dar carnea tocată este mai greu digerabilă şi bogată în grăsimi. Consumaţi ocazional şi nu în combinaţie cu cartofi prăjiţi, reprezintă o masă bogată în protein şi grăsimi de origine animală. Consumaţi în mod constant, duc la creştere în greutate”, concluzionează specialistul.

Aşadar, profitaţi de Sărbători pentru a sta cu familia, dar petreceţi mult timp în natură! Faceţi o plimbare lungă pentru fiecare felie de cozonac consumată şi ţineţi cont că puteţi cădea rapid pradă miilor de calorii dacă mâncaţi la aceeaşi masă aperitive, brânză, ouă, drob, ciorbă, friptură, cozonac şi vin.

Sursa

Un lot de ouă, retras de la vânzare. Consumatorii sunt chemați să returneze marfa

Operatorul din domeniul alimentar SRL „Pasărea Argintie” a inițiat procedura de retragere din rețeaua de comerț și rechemare de la clienți a ouălor pentru consum (ouă de găină), determinată de depistarea prezenței Salmonella Enteritidis în fecalele găinilor ouătoare.

Un lot de ouă, retrase din vânzare: A fost depistată Salmonella la găiniFoto: ANSA

Despre aceasta anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor(ANSA). Motivul retragerii: prezența Salmonella Enteritidis în fecale. 

Denumirea produsului: Ouă de găină pentru consum.

Originea: Republica Moldova, mun. Chișinău. 

Lot/ data expirării: 3MD C 002/ 22.07.2022. 

Produsele au fost comercializate în perioada: 16–24.06.2022. 

Data expirării lotului: până la 22.07.2022. 

Persoanele care au achiziționat produse din lotul dat sunt rugate să se abțină de a le consuma și sunt în drept să le returneze magazinului de unde au fost procurate. 

În conformitate cu legislația în vigoare, operatorii care comercializează produse neconforme sunt responsabili de retragerea acestora de pe piață și cooperează cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor privind acțiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscurilor prezentate de un produs alimentar introdus pe piață. 

Pentru informații suplimentare, puteți contacta administrația SRL „Pasărea Argintie” la adresa de email: Pasareargintie@gmail.com, tel: 069300080. 

Acțiunea este în desfășurare.

Comisia Europeană cere o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor

Comisia Europeană a adoptat miercuri propuneri novatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate și a readucerii naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări, la păduri și medii urbane. Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030.

vegetable | Description, Types, Farming, & Examples | Britannica

Aceste propuneri sunt propuneri legislative emblematice care dau curs Strategiei privind biodiversitatea și Strategiei „De la fermă la consumator” și vor contribui la asigurarea rezilienței și a securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume, transmite Digi24.ro

Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esențial în evitarea prăbușirii ecosistemelor și în prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității. Refacerea zonelor umede, a râurilor, a pădurilor, a pajiștilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane ale UE și a speciilor pe care le găzduiesc este o investiție esențială și eficientă din punctul de vedere al costurilor în securitatea alimentară, reziliența la schimbările climatice, sănătate și bunăstare. Similar, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le înregistrăm deja din cauza deteriorării sănătății solului și a pierderii polenizatorilor cauzată de pesticide.

Un act legislativ privind refacerea naturii, cu scopul de a remedia prejudiciile aduse naturii Europei până în 2050

Comisia propune astăzi, pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane.

Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme. Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20 % din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Actul legislativ va dezvolta experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii. Refacerea naturii nu înseamnă protecția naturii și nu duce în mod automat la mai multe zone protejate.

Deși demersurile de refacere a naturii sunt necesare și în zonele protejate din cauza stării lor din ce în ce mai precare, nu toate zonele care au făcut obiectul măsurilor de refacere a naturii trebuie să devină zone protejate. Majoritatea acestora nu vor deveni zone protejate, deoarece demersul de refacere nu împiedică desfășurarea activității economice.

Demersurile de refacere presupun conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura, readucând o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv în zonele în care se desfășoară activități economice, ca de exemplu păduri gestionate, terenuri agricole și orașe.

Procesul de refacere trebuie să fie favorabil incluziunii, deoarece în acest demers sunt implicate îndeaproape toate părțile societății, impactul pozitiv fiind resimțit de toate părțile societății și mai ales de persoanele care pentru a-și asigura mijloacele de subzistență depind în mod direct de o natură sănătoasă, precum fermieri, silvicultori și pescari. Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 EUR, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor. De asemenea, natura va fi mai prezentă în peisajele noastre și în viața de zi cu zi, aducând beneficii dovedite pentru sănătate și bunăstare, precum și valoare culturală și recreativă.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități. Noul act legislativ se bazează pe legislația existentă și acoperă toate ecosistemele, nelimitându-se, așadar, doar la zonele protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al rețelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale și seminaturale să intre pe calea redresării până în 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde EUR va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menținând în același timp flexibilitate pentru circumstanțele naționale, actul legislativ ar impune statelor membre obligația de a elabora planuri naționale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, părțile interesate și publicul. Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanța (monitorizare, evaluare, planificare, raportare și punere în aplicare) – care ar îmbunătăți, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel național și european, asigurându-se coordonarea între autorități în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă și mijloacele de subzistență.

Propunerea reprezintă transpunerea în practică a unui element-cheie al Pactului verde european, angajamentul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 ca Europa să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește inversarea declinului biodiversității și refacerea naturii. Propunerea este contribuția principală a UE la negocierile în curs privind cadrul global post-2020 pentru biodiversitate care va fi adoptat cu ocazia Conferinței părților (COP 15) la Convenția privind diversitatea biologică, care va avea loc la Montreal în acest an în perioada 7-15 decembrie.

Norme stricte pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice și asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030

Propunerea prezentată astăzi care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde european și cu Strategia „De la fermă la consumator”, asigurând în același timp o securitate alimentară durabilă și protejând sănătatea.

Oamenii de știință și cetățenii sunt tot mai preocupați de utilizarea pesticidelor și de acumularea reziduurilor și a metaboliților acestora în mediu. Conform raportului final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii au solicitat în mod expres abordarea chestiunii utilizării pesticidelor și a riscului asociat acestora. Cu toate acestea, normele în vigoare ale Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe și au fost puse în aplicare în mod inegal. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor, precum și a abordărilor alternative. Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și provoacă declinul biodiversității în zonele agricole. Contaminează aerul, apa și mediul în general.

Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

– obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță. Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice;

– interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.

Alimentația pe timp de vară. Ce trebuie să mâncăm când e cald afară

Vara este anotimpul fructelor si al legumelor proaspete, de care trebuie sa profiti din plin. O astfel de dietă este ideala si pentru ca organismul sa suporte mai usor temperaturile caniculare.

Ideal este sa iti faci un program si sa incerci sa iei masa la ore fixe. Micul dejun ar trebui luat in jurul orei 8:00, pranzul in jur de 12:30, iar cina la 18:30.

Nicio zi fara fructe

Cirese, visine, caise, pepene, fructe de pădure: sunt numai cateva dintre fructele gustoase de care poti profita in lunile verii. Bogate in antioxidanti, vitamine si minerale, sunt portia ta zilnica de energie. Sunt ideale pentru micul dejun, cat si pentru gustarile din timpul zilei.

La fel de importante sunt si legumele, pe care le poti folosi pentru salate gustoase. Le poti prepara la aburi sau la gratar. Legumele cu calitati astringente, care previn deshidratarea, trebuie sa faca parte dintr-un plan alimentar sanatos.

Printre ele se numara radacinoasele si citricele. La salate evita dressingurile grase, cu un continut ridicat de grăsimi. 

Stai departe de mancarurile grase

Daca iti plac alimentele bogate in grasimi, este cel mai bine sa le eviti cat de mult poti in aceasta perioada. Sunt greu de digerat, ceea ce va face sa iti simti stomacul greu.

Organismul tau va face mai usor fata caniculei daca nu le mai mananci si abordezi o dieta mai usoara. O supa de legume este de preferat in locul unei ciorbe grase, la fel cum este mai bine sa mananci peste la gratar in loc de friptura de porc si cartofi prajiti.

Glucidele ar trebui consumate o data pe zi pentru ca duc la cresterea temperaturii corpului. Daca mananci o friptura este ideal sa o combini cu o salata verde sau cu o salata de legume, in functie de preferinte.

Hidrateaza-te suficient

Tot din cauza temperaturilor crescute, hidratare este esentiala pentru a-ti mentine sanatatea. Nu trebuie sa lasi sa treaca nicio zi fara sa bei cel putin doi litri de apa. In afara de apa, poti sa bei sucuri proaspete de fructe si de legume.

Ca sa dai putina savoare apei, poti sa adaugi putina zeama de lamaie. Combinatia are si efecte benefice asupra sanatatii, de aceea este ideala sa iti incepi ziua.

Evita mancarurile procesate

Pentru ca sunt usor de gatit, alimentele procesate pot reprezenta alegerea ideala pentru multi dintre noi. Ar trebui sa faci fata tentatiei si sa optezi pentru variante mai sanatoase: peste, carne slaba, legume si fructe.

Alimentele procesate pot avea un continut bogat de sare, zahar, dar si conservanti care iti pot face rau, caci cresc riscul de diabet, boli de inima, obezitate si unele tipuri de cancer. Alege sa gatesti acasa, pentru ca este mai ieftin si ai posibilitatea sa alegi cele mai sanatoase ingrediente.

Mananca fibre

Ca sa iti pastrezi silueta pe timpul verii, fibrele trebuie sa faca parte din mesele de zi cu zi. Acestea ajuta la o buna digestie, dar previn si acumularea de kilograme nedorite. Acest lucru se intampla deoarece fibrele iti dau senzatia de plenitudine si te fac sa te saturi mai repede. Numarul de calorii consumate va fi si el mai mic.

La Catedrala ,,Nașterea Domnului” a început Slujba de Înviere. Video!
Articolul anterior
Video! Dana Markitan a lansat o nouă piesă, în colaborare cu soțul său, Radu Zaplitnâi
Articolul următor