Potrivit cifrelor oficiale, circa 80% din fântânile din RM sunt otrăvite cu nitraţi. Nitraţii şi nitriţii sunt substanţe chimice care se pot regăsi în alimente şi apă, în două ipostaze. În alimente aceştia pot avea statut fie de poluant, atunci când provin din poluarea (neintenţionată) a alimentelor şi apei ca urmare a utilizării neadecvate a îngrăşămintelor chimice azotoase (NPK), fie de aditiv alimentar atunci când sunt introduşi voluntar în alimente, sub forma E-urilor (E 250 – nitrit de sodium, E 251 – nitrat de sodium, E 252 – nitrat de potasiu, E 249 – nitrit de potasiu).
Din păcate nimeni nu prea a dat până acum atenţie acestui subiect/acestor elemente când, de fapt, o simplă citire a etichetei de pe ambalaj ne poate salva de aceste substanţe.
Iată câteva informaţii legate de aceste substanţe nocive:
În apa potabilă nu se admite, legal, o concentraţie mai mare de 50 mg/litru de nitraţi. Dar studiile arată că pentru copii mici şi sugari concentraţia nitraţilor în apa de băut şi de preparat hrana nu trebuie să depaseaşcă 10 mg nitraţi la litru. Deseori apa din fântânile rurale, datorită impurificării pânzei de apă cu nitraţi, conţine cantităţi mult superioare acestor limite, punând uneori în pericol viaţa sugarilor şi copiilor mici, care sunt foarte sensibili la acest contaminant.
- Aceşti nitraţi, odată ajunşi în tubul digestiv, datorită microflorei, datorită enzimelor existente acolo, se transformă în nitriţi.
- Toţi nitraţii şi nitriţii pot forma în anumite condiţii nitrozamine cu potenţial cancerigen – mutagen. Până să apară simptomele mai dure ale contaminării cu nitraţi/nitriţi să fiţi atenţi la erupţii ciudate pe piele sau, urticarii. De asemenea, un efect periculos este acela că perturbă activitatea tiroidei („directorul” care dirijează toate metabolismele) şi se produc dezechilibre foarte mari (celebrele deja „probleme cu glanda”).
Nitraţii formează compuşi stabili cu hemoglobină, inclusiv cu cea fetală, methemoglobina, reducând capacitatea acesteia de a transporta oxigenul atât de necesar adultului şi mai ales fătului. Astfel, toate celulele, ţesuturile şi organele corpului omenesc adult sau în formare (fetus) vor suferi consecinţele uneori grave ale hipoxiei (lipsa de oxigen) profunde celulare. În cazul fetusului acesta poate deveni chiar hipotrofic. La mama hipoxia celulară se poate manifesta ca cefalee (dureri de cap), iar la sugari ca “boală albastră” prin cianozarea şi moartea celui nou-născut sau de vârstă fragedă. Desigur, atât metabolismul mamei, cât şi al fătului şi copilului născut vor fi perturbate, putând afecta metabolismul iodului şi funcţionarea tiroidei din nou cu efecte uneori importante asupra sănătăţii.
De aceea, pentru sanatatea ta, a nou-născutului şi copilului mic, evită consumul de apă cu conţinut necorespunzător de nitraţi!
Nu prepara hrană sugarului decât cu apă inscripţionata cu logo-ul “se recomandă copiilor”.
NU PUNE ÎN PERICOL SĂNĂTATEA TA ŞI A COPILULUI TĂU!
Apă potabilă – OM
Livrare : 14 200
tel.: 022 14200
http://om14200.md/
