Contrar a ceea ce se crede, vinul nu este o sursă bună de vitamine şi minerale în timp ce conţine doar cantităţi mici de kaliu, mangan sau fier şi calciu, dar cu toate acestea, vinul este bogat în compuşi cu acţiune antioxidantă, benefici pentru sănătate.
În timp ce vinurile albe, din struguri albi, au o aromă fructuoasă şi o textură mai uşoară, vinurile roşii, din struguri roşii şi albastru-închişi, au gustul mai intens, sunt robuste şi taninoase. În plus, taninurile, ce se găsesc în special în coaja bobiţelor, fac diferenţa dintre vinurile roşii şi albe. Vinul roşu conţine, de asemenea, antioxidanţi puternici, care previn bolile de inimă, micşorează nivelul de colesterol ,,rău’’ în sânge, cresc nivelul de colesterol bun HDL, protejează arterele împotriva depunerii plăcilor de grăsime pe pereţi, au efect anti-inflamator.
Consumul regulat şi raţional de vin reduce cu 30% riscul de boli de inimă, potrivit Linus Pauling Institute. Totodată resveratrolul – un puternic antioxidant din strugurii roşii ar putea preveni dezvoltatea celulelor canceroase.
Vinul conţine calorii – cam 80 de calorii la 100g de vin sec. Ce înseamnă ,,sec’’?
În funcţie de cantitatea de zaharuri pe care le conţin, adică acele zaharuri rămase din procesul de fermentaţie, nu adăugate, vinurile se împart în câteva categorii. Un vin ,,sec’’ conţine 2-4 g de zahăr la litru, vinul “demisec” conţine între 4 şi 12 g/l, cel “demi-dulce” – între 12 şi 50 de g/l, iar vinul dulce are peste 50g/l. Această categorisire, însă, poate să difere în funcţie de obiceiurile culturale. În timp ce un vin roşu sec franţuzesc are în mod normal 2 g/l de zahăr, un vin moldovenesc considerat sec poate să aibă şi 4g/l sau peste.
Ce înseamnă ,,brut’’?
În cazul vinului spumant sau şampaniei, ,,sec’’ înseamnă, mai mult, între 17-35g/l. Şampania are un mod original de fabricare. După încetarea procesului de fermentaţie în sticlă, care durează vreo 12-18 luni, sticla se desface pentru a înlătura drojdia. Şi fiindcă o parte din lichidul din sticlă se pierde, ea se completează cu un sirop numit “lichid de expediţie sau “de dozaj”, care conţine zahăr din trestie de zahăr şi vin vechi. În funcţie de concentraţia de zahăr a ,,lichidului de expediţie’’, şampania este de tip extra-brut, brut (12–20 g/l), sec (17-35 g/l), demi-sec (până la 50 g/l), dulce (50 g/l).
Ce înseamnă ,,vin bun’’?
Vinul este, în general, apreciat după regiunea viticolă geografică de unde provine şi după anul recoltei, detaliu important în cazul vinurilor de colecţie, întrucât în Franţa, de exemplu, există tabele cu ani de producţie (excepţionali, foarte buni, buni sau comuni) pentru fiecare regiune în parte, iar preţul vinului se stabileşte şi în funcţie de acest criteriu.
Un an bun pentru vin înseamnă condiţii climatice favorabile în anul respectiv, care influentează procesul de maturare al strugurelui, fiind considerat bun acel an în care primăvara a plouat îndestulător, vara a fost însorită, iar toamna- blândă şi lungă.
Ce sunt sulfiţii din vin?
Sulfiţii sunt compuşi chimici pe bază de sulf care se adaugă în vin pentru a împiedica dezvoltarea micro-organismelor şi oţetirea vinului. Legea europeană impune specificarea ,,conţine sulfiţi’’ pe etichetă, în cazul vinului ce depăşeşte pragul de 10mg/l. Cel mai puţin sulfitat este, de obicei, vinul roşu sec faţă de cel alb dulce, licoros.
Servirea vinului la masă
- Vinul se serveşte întotdeauna în pahare cu picior. Cel alb – în pahare de tip “lalea”, cel roşu – în pahare de tip “balon”, astfel încât aroma vinului să poată lua amploare în pahar pentru a te delecta.
- Paharul de vin nu se umple. Vinul se toarnă doar până la diametrul maxim al paharului, cam între jumătate şi o treime, în funcţie şi de forma paharului.
- Vinul se serveşte la o temperatură anumită, ca să nu-şi piardă aroma.
– vinul alb se serveşte la o temperatură cuprinsă între 10–12°C
– vinul roz şi roşu uşor se serveşte la o temperatură de 12–14°C
– vinul roşu robust se consumă la temperatura camerei, de 16–18°C
– şampania se serveşte la o temperatură de 6–8°C
- Paharul cu picior a apărut din aceleaşi motive de temperatură, întrucât un pahar fără picior, pe care îl ţii în mână, încălzeşte vinul mai rapid.
- De obicei, vinul se serveşte la masă ca aperitiv, la începutul mesei, cel mai adesea – vin sec sau demisec, şampanie.
- La o masă obişnuită servim un singur fel de vin, în funcţie de meniu şi preferinţe.
- La o masă festivă, cu meniu bogat, pot fi servite trei feluri de vin, în următoarea ordine: un vin alb sec, un vin roşu, apoi vin dulce sau demidulce, niciodată vinul roşu înaintea celui alb.
- Vinurile seci se servesc înaintea celor dulci, vinurile mai slabe înaintea celor mai tari. Servirea şampaniei între vinuri nu este recomandată. De obicei ea se serveşte fie ca aperitiv, fie după vin.
Cum să asociezi vinul cu alimentele
Vinurile albe uşoare sunt recomandate pe timp de vara, iar cele roşii robuste se consumă mai mult pe vreme răcoroasă. La masă se combină:
• vinul alb sec sau demisec – cu gustări calde sau reci, servite la începutul mesei; bucate din peşte şi fructe de mare; carne de pasăre cu sosuri albe, pilaf sau ciulama; brânzeturi proaspete, moi. De regulă, vinul alb se potriveşte bine cu mâncărurile puţin colorate.
• vinul roşu corpolent – cu friptură de curcan, pasăre la cuptor; carne de porc şi carne de miel; bucate cu sosuri, din carne de miel sau vită; sarmale din carne de porc şi viţel; carne de vânat, brânzeturi fermentate
• vinul demidulce, licoros, aromat – pentru deserturi
• şampania este potrivită pentru, aproape, toate mâncărurile, dar de obicei se serveşte ca aperitiv, înainte de masă sau la desert. Se potriveşte foarte bine cu caviarul.
• nu consumăm vin dacă servim la masă supe, ciorbe, borşuri, carne şi peşte marinat în oţet, salate cu multe condimente, preparate picante, îngheţate, torturi cu ciocolată şi cafea, dulciuri însiropate cu vinuri licoroase sau cu citrice şi struguri.
