Astăzi, 7 iunie, este marcată Ziua mondială a siguranței alimentelor

Alimentația sănătoasă este un factor cheie pentru a menține bunăstarea organismului. În fiecare an, 600 de milioane de oameni suferă de boli din cauza consumului de alimente nesigure. Una din 10 persoane se îmbolnăvește din cauza consumului de alimente nesănătoase, iar nesiguranța alimentelor reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană. 40 la sută dintre copiii cu vârsta sub 5 ani suferă de intoxicații alimentare și 125.000 mor în fiecare an.

În fiecare an, 3 milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza bolilor alimentare și a apei

.Mâncarea este punctul de plecare pentru energia, sănătatea și bunăstarea noastră. De multe ori credem că este ceva sigur. Dar într-o lume din ce în ce mai complexă și interconectată, pe măsură ce lanțurile valorice alimentare continuă să crească, standardele și reglementările devin mai importante pentru a ne menține în siguranță.

Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor sărbătorită la 7 iunie 2021 își propune să atragă atenția și să inspire acțiuni care să ajute la prevenirea, detectarea și gestionarea riscurilor alimentare, contribuind la securitatea alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricultură, acces la piață, turism și dezvoltare durabilă.

Tema din acest an, „Hrana sigură astăzi pentru un viitor sănătos”, subliniază faptul că producția și consumul de alimente sigure are beneficii imediate și pe termen lung pentru oameni, planetă și economie. Recunoașterea legăturilor sistemice dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor, a mediului și a economiei ne va ajuta să satisfacem nevoile viitorului.

Recunoscând povara globală a bolilor de origine alimentară, care afectează persoanele de toate vârstele, în special copiii sub 5 ani și persoanele care trăiesc în țări cu venituri mici, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat în 2018 ziua de 7 iunie, ca Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor.

În 2020, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat în continuare o decizie privind consolidarea eforturilor privind siguranța alimentelor pentru a reduce povara bolilor de origine alimentară. OMS și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) facilitează în comun respectarea Zilei Mondiale a Siguranței Alimentelor, în colaborare cu statele membre și alte organizații relevante.

Siguranța alimentară este o responsabilitate comună între guverne, producători și consumatori. Toată lumea are un rol de jucat în asigurarea unei alimentații sănătoase și sigure.

Prin Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, OMS lucrează la integrarea siguranței alimentare în agenda publică și la reducerea poverii bolilor de origine alimentară la nivel global. Siguranța alimentară este treaba tuturor.

  • ● Asigurați-vă că hrana este sigură – Guvernul trebuie să asigure hrana sigură și hrănitoare pentru toți
  • ● Cultiva și produsele în siguranță – Producătorii agricoli și alimentari trebuie să adopte bune practici
  • ● Păstrați alimentele în siguranță – Operatorii economici trebuie să se asigure că alimentele sunt sigure
  • ● Asigurați-vă că alimentele sunt sigure – Consumatorii trebuie să învețe despre alimentele sigure și sănătoase
  • ● Colaborați pentru siguranța alimentelor – Lucrați împreună pentru o hrană sigură și o sănătate bună.

Siguranța alimentară înseamnă absența pericolelor din alimente, care pot dăuna sănătății consumatorilor. Pericolele pe care le prezintă alimentele pot fi microbiologice, chimice sau fizice și invizibile cu ochiul liber.

Siguranța alimentară joacă un rol crucial în asigurarea siguranței alimentare în fiecare etapă a lanțului alimentar, de la producție la recoltare, prelucrare, depozitare, distribuție, preparare și consum!

sursa

Unul dintre cele mai periculoase ingrediente pe care îl regăsim în aproape toate alimentele

Când ai verificat ultima dată ingredientele unui produs pe care urmează să-l cumperi? Pentru a urma un regim alimentar sănătos este necesar să monitorizăm cantitatea de zahăr consumată. Consumarea în exces a zahărului poate dăuna grav sănătății.

Acest lucru a devenit o problemă tot mai mare deoarece zahărul se găsește aproape în toate alimentele. La următoarea sesiune de cumpărături verifică fiecare produs pe care îl cumperi să vezi câte dintre produsele obișnuite au în compoziție zahăr.

Conținutul excesiv de zahăr este asociat un cu risc crescut de dezvoltarea a mai multor boli, printre care obezitate, boli cardiace, diabet de tip 2 și cancer.

Asociația Americană a Inimii recomandă ca femeile să nu consume mai mult de 6 lingurițe de zahăr pe zi (circa 25 de gramee), în timp ce bărbații să-și limiteze consumul la 9 lingurițe (37,5 grame).

Diferite denumiri pentru zahăr 

Chiar dacă pe lista de ingrediente nu este trecut zahărul, acesta poate fi adăugat sub alte denumiri. De exemplu: zaharuri, maltoză, sirop, îndulcitor, fructoză, melasă sau concentrat de fructe. Indiferent de denumirea folosită, este recomandat să limitezi aportul de zahăr pe zi. Caută pe rafturile supermarketurilor produsele fără zahăr și înlocuitori de zahăr.

Deseori, supermarketurile au raioane speciale cu produse pentru diabetici. De regulă, acestea sunt fără zahăr.

Un studiu realizat pe aproape 7.000 de copii, cu vârste între 6 și 10 ani, a demonstrat că cei care au consumat mai multe zaharuri adăugate aveau mai multă grăsime corporală decât copiii care au consumat mai puțin zahăr adăugat.

În plus, consumul ridicat de zahăr va interfera cu hormonii și va crește apetitul pentru mâncăruri grase și nesănătoase. Pe lângă faptul determină creșterea grăsimii corporale, consumul de zahăr adăugat poate provoca afecțiuni cronice.

Produse care conțin zahăr 

Deoarece zahărul este și un bun conservant, acesta este regăsit, deseori, în produse alimentare la care nu ne așteptăm. Știai că zahărul este adăugat și în sosuri, iaurturi, ketchup, muștar și cereale? Multe dintre mixurile de condimente au în compoziția lor și zahăr. Sucurile și băuturile carbogazoase au cantități ridicate de zahăr adăugat.

În plus, este recomandat să încerci să consumi cafeaua și ceaiul fără zahăr adăugat. Poate că la început ți va părea mai greu, însă îți vei obișnui papilele gustative cu noi arome pe care până acum le acopereai cu zahăr.

Zahărul este și potențiator de aromă, de aceea este folosit în multe preparate alimentare de bază. Chiar și pâinea pe care o consumăm zi de zi are în compoziție zahăr.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca procentul de calorii din zahăr adăugat să nu depășească 5%, pentru a ne asigura că avem un stil de viață sănătos. Menținerea unui aport scăzut de zaharuri libere reduce riscul excesului de greutate și cariilor.

În ghidul OMS nu se face referire la zaharurile prezente în mod natural în fructe, legume și lapte, deoarece nu există dovezi raportate privind efectele adverse ale consumului acestora.

Un lot de ouă, retras de la vânzare. Consumatorii sunt chemați să returneze marfa

Operatorul din domeniul alimentar SRL „Pasărea Argintie” a inițiat procedura de retragere din rețeaua de comerț și rechemare de la clienți a ouălor pentru consum (ouă de găină), determinată de depistarea prezenței Salmonella Enteritidis în fecalele găinilor ouătoare.

Un lot de ouă, retrase din vânzare: A fost depistată Salmonella la găiniFoto: ANSA

Despre aceasta anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor(ANSA). Motivul retragerii: prezența Salmonella Enteritidis în fecale. 

Denumirea produsului: Ouă de găină pentru consum.

Originea: Republica Moldova, mun. Chișinău. 

Lot/ data expirării: 3MD C 002/ 22.07.2022. 

Produsele au fost comercializate în perioada: 16–24.06.2022. 

Data expirării lotului: până la 22.07.2022. 

Persoanele care au achiziționat produse din lotul dat sunt rugate să se abțină de a le consuma și sunt în drept să le returneze magazinului de unde au fost procurate. 

În conformitate cu legislația în vigoare, operatorii care comercializează produse neconforme sunt responsabili de retragerea acestora de pe piață și cooperează cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor privind acțiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscurilor prezentate de un produs alimentar introdus pe piață. 

Pentru informații suplimentare, puteți contacta administrația SRL „Pasărea Argintie” la adresa de email: Pasareargintie@gmail.com, tel: 069300080. 

Acțiunea este în desfășurare.

Comisia Europeană cere o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor

Comisia Europeană a adoptat miercuri propuneri novatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate și a readucerii naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări, la păduri și medii urbane. Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030.

vegetable | Description, Types, Farming, & Examples | Britannica

Aceste propuneri sunt propuneri legislative emblematice care dau curs Strategiei privind biodiversitatea și Strategiei „De la fermă la consumator” și vor contribui la asigurarea rezilienței și a securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume, transmite Digi24.ro

Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esențial în evitarea prăbușirii ecosistemelor și în prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității. Refacerea zonelor umede, a râurilor, a pădurilor, a pajiștilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane ale UE și a speciilor pe care le găzduiesc este o investiție esențială și eficientă din punctul de vedere al costurilor în securitatea alimentară, reziliența la schimbările climatice, sănătate și bunăstare. Similar, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le înregistrăm deja din cauza deteriorării sănătății solului și a pierderii polenizatorilor cauzată de pesticide.

Un act legislativ privind refacerea naturii, cu scopul de a remedia prejudiciile aduse naturii Europei până în 2050

Comisia propune astăzi, pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane.

Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme. Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20 % din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Actul legislativ va dezvolta experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii. Refacerea naturii nu înseamnă protecția naturii și nu duce în mod automat la mai multe zone protejate.

Deși demersurile de refacere a naturii sunt necesare și în zonele protejate din cauza stării lor din ce în ce mai precare, nu toate zonele care au făcut obiectul măsurilor de refacere a naturii trebuie să devină zone protejate. Majoritatea acestora nu vor deveni zone protejate, deoarece demersul de refacere nu împiedică desfășurarea activității economice.

Demersurile de refacere presupun conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura, readucând o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv în zonele în care se desfășoară activități economice, ca de exemplu păduri gestionate, terenuri agricole și orașe.

Procesul de refacere trebuie să fie favorabil incluziunii, deoarece în acest demers sunt implicate îndeaproape toate părțile societății, impactul pozitiv fiind resimțit de toate părțile societății și mai ales de persoanele care pentru a-și asigura mijloacele de subzistență depind în mod direct de o natură sănătoasă, precum fermieri, silvicultori și pescari. Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 EUR, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor. De asemenea, natura va fi mai prezentă în peisajele noastre și în viața de zi cu zi, aducând beneficii dovedite pentru sănătate și bunăstare, precum și valoare culturală și recreativă.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități. Noul act legislativ se bazează pe legislația existentă și acoperă toate ecosistemele, nelimitându-se, așadar, doar la zonele protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al rețelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale și seminaturale să intre pe calea redresării până în 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde EUR va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menținând în același timp flexibilitate pentru circumstanțele naționale, actul legislativ ar impune statelor membre obligația de a elabora planuri naționale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, părțile interesate și publicul. Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanța (monitorizare, evaluare, planificare, raportare și punere în aplicare) – care ar îmbunătăți, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel național și european, asigurându-se coordonarea între autorități în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă și mijloacele de subzistență.

Propunerea reprezintă transpunerea în practică a unui element-cheie al Pactului verde european, angajamentul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 ca Europa să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește inversarea declinului biodiversității și refacerea naturii. Propunerea este contribuția principală a UE la negocierile în curs privind cadrul global post-2020 pentru biodiversitate care va fi adoptat cu ocazia Conferinței părților (COP 15) la Convenția privind diversitatea biologică, care va avea loc la Montreal în acest an în perioada 7-15 decembrie.

Norme stricte pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice și asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030

Propunerea prezentată astăzi care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde european și cu Strategia „De la fermă la consumator”, asigurând în același timp o securitate alimentară durabilă și protejând sănătatea.

Oamenii de știință și cetățenii sunt tot mai preocupați de utilizarea pesticidelor și de acumularea reziduurilor și a metaboliților acestora în mediu. Conform raportului final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii au solicitat în mod expres abordarea chestiunii utilizării pesticidelor și a riscului asociat acestora. Cu toate acestea, normele în vigoare ale Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe și au fost puse în aplicare în mod inegal. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor, precum și a abordărilor alternative. Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și provoacă declinul biodiversității în zonele agricole. Contaminează aerul, apa și mediul în general.

Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

– obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță. Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice;

– interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.

Un produs alimentar pentru copii, scos de urgență din magazine
Articolul anterior
4.068 de cetățeni, imunizați în cadrul Maratonului universitar de vaccinare sunt așteptați la rapel pentru cea de-a doua doză de ser
Articolul următor