Greșelile fatale pe care le facem în alimentație și distrug inima. Sfaturi de la specialiștii de la Harvard

O dietă sănătoasă pentru inimă nu trebuie să fie absolut săracă în grăsimi. Dar sursa de grăsimi pe care o alegem și restul a ceea ce mâncăm – fac o mare diferență. Cercetătorii de la Harvard spun că, în ultimul deceniu, Asociația Americană a Inimii, ghidurile dietetice federale și alte autorități nutritive s-au îndepărtat de a sfătui oamenii să limiteze cantitatea totală de grăsimi din dietele lor.

„În schimb, accentul este pus pe un model alimentar sănătos. Acesta este un stil de alimentație care pune accent pe legume, fructe, cereale integrale și fasole, împreună cu cantități modeste de carne, lactate, ouă și dulciuri”, spune dr. Eric Rimm, profesor de epidemiologie și nutriție la Harvard.

Potrivit rofesorului Eric Rimm, putem consuma mai multe alimente întregi sau minim prelucrate, pe bază de plante, care reduc în mod natural aportul de grăsimi, în special grăsimi saturate.

Găsite în principal în carne și produse lactate, grăsimile saturate pot crește nivelurile de colesterol LDL dăunător, un factor cheie al bolilor de inimă. Dar simpla reducere a tuturor tipurilor de grăsime nu se traduce neapărat într-o dietă care scade riscul cardiovascular.

”Începând cu anii 1980, producătorii și consumatorii de alimente au tăiat grăsimea din produsele și dietele lor, înlocuind-o cu carbohidrați rafinați. Oamenii sau început să consume cantități mai mari de pâine, paste, chipsuri și biscuiți cu conținut scăzut de grăsimi și iaurt îndulcit cu conținut scăzut de grăsimi.

Consumul acestor carbohidrați foarte procesați inundă fluxul sanguin cu zahăr, declanșând eliberarea unei cantități mari de insulină pentru a elimina zahărul din sânge. Dar acest lucru vă poate afecta glicemia, provocându-vă din nou foamea după doar câteva ore, ceea ce încurajează supraalimentarea și creșterea în greutate. Mai mult, consumul constant al acestor carbohidrați nesănătoși poate afecta în cele din urmă capacitatea organismului de a răspunde la insulină, ceea ce poate duce la diabet. Se știe că atât obezitatea cât și diabetul sunt strâns legat de bolile de inimă.

Dar consumul de prea mulți carbohidrați rafinați nu a fost singura problemă. Evitarea grăsimilor nesaturate – cele găsite în nuci, semințe, măsline, avocado și pește – este o greșeală. Nu numai că aceste alimente vă fac mesele mai satisfăcătoare și mai gustoase, grăsimile nesaturate favorizează sănătatea cardiovasculară”, a explicat profesorul Eric Rimm.

Unii medici susțin o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, care include doar 10% din caloriile din grăsimi. Această dietă exclude toate produsele de origine animală (cum ar fi carnea, lactatele și peștele), precum și carbohidrații rafinați (inclusiv făina albă, zahărul alb și chiar sucul de fructe). Dar, de asemenea, evită unele grăsimi nesaturate mai sănătoase, inclusiv uleiuri adăugate și alimente bogate în grăsimi, pe bază de plante, cum ar fi avocado și nuci. Studiile au arătat că acest tip de alimentație poate inversa acumularea plăcii de colesterol în artere.

Cel puțin o parte din acest beneficiu poate proveni din abundența de fibre și alți nutrienți din cantitățile abundente de legume, fasole și cereale integrale ale dietei, toate acestea fiind destul de rare în dieta tipică americană. Singura problemă cu o dietă vegană cu conținut scăzut de grăsimi este că este foarte dificil pentru cei mai mulți oameni să o țină pe termen lung. „Dacă vă aflați printre cei 1% dintre oameni care pot, Forța să vă fie alături”, spune dr. Rimm.

Pentru oricine altcineva, o dietă în stil mediteranean este cea mai bună soluție – o dietă centrată pe plante, care nu este prea restrictivă.

„Dieta mediteraneană nu necesită obiceiuri alimentare extreme””, spune dr. Rimm. Mai mult, adaugă el, are un gust bun și este susținută de dovezi științifice că scade riscul de boli  cardiovasculare.

Pași simpli către un plan alimentar în stil mediteranean:

Pentru a vă ușura acest stil de alimentație, dieteticianul Kathy McManus, director al Departamentului de Nutriție de la Spitalul Brigham and Women’s, afiliat la Harvard, vine cu câteva sfaturi care vă ajută să treceți la o dietă mediteraneană:

-Alegeți una, încercați-o timp de o săptămână, apoi adăugați treptat mai multe schimbări în timp

-Treceți de la orice grăsimi pe care le folosiți acum, la ulei de măsline extravirgin. Începeți folosind ulei de măsline la gătit, inclusiv în sosuri de salată.

-Alegeți legumele crocante și orice legume sunt în sezon.

-În loc de o pungă de chipsuri sau fursecuri, mâncați o mână de nuci crude.

-Adăugați mai multe cereale integrale la mese. Experimentați cu bulgur, orz, farro, orez brun și paste integrale.

-Selectați pâine densă, masticabilă, în stil rustic, fără adaos de zahăr sau unt.

-Adăugați o varietate de legume la meniuri. Adăugați o porție suplimentară de legume atât la prânz, cât și la cină, urmărind trei până la patru porții pe zi. Încercați o legumă nouă în fiecare săptămână.

-Mâncați cel puțin trei porții de leguminoase pe săptămână. Opțiunile includ linte, năut, fasole pinto și fasole neagră.

-Nu exagerați cu consumul de carne. Alegeți carnea de pasăre slabă, în porții moderate. Folosiți carnea roșie ca condiment, însoțită de o mulțime de legume, ca în tocănițe. Mâncați mai mult pește, urmărind două porții pe săptămână. Atât conservele cât și peștele proaspăt sunt bune.

-Eliminați băuturile zaharoase. Înlocuiți sifonul și sucurile cu apă.

-Mâncați mai puține deserturi bogate în grăsimi și bogate în zahăr. Fructele proaspete sunt cele mai bune. Mergeți pe trei porții de fructe proaspete pe zi.

-Lăsați prăjiturile și produsele de patiserie pentru ocazii speciale.

sursa

Un lot de ouă, retras de la vânzare. Consumatorii sunt chemați să returneze marfa

Operatorul din domeniul alimentar SRL „Pasărea Argintie” a inițiat procedura de retragere din rețeaua de comerț și rechemare de la clienți a ouălor pentru consum (ouă de găină), determinată de depistarea prezenței Salmonella Enteritidis în fecalele găinilor ouătoare.

Un lot de ouă, retrase din vânzare: A fost depistată Salmonella la găiniFoto: ANSA

Despre aceasta anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor(ANSA). Motivul retragerii: prezența Salmonella Enteritidis în fecale. 

Denumirea produsului: Ouă de găină pentru consum.

Originea: Republica Moldova, mun. Chișinău. 

Lot/ data expirării: 3MD C 002/ 22.07.2022. 

Produsele au fost comercializate în perioada: 16–24.06.2022. 

Data expirării lotului: până la 22.07.2022. 

Persoanele care au achiziționat produse din lotul dat sunt rugate să se abțină de a le consuma și sunt în drept să le returneze magazinului de unde au fost procurate. 

În conformitate cu legislația în vigoare, operatorii care comercializează produse neconforme sunt responsabili de retragerea acestora de pe piață și cooperează cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor privind acțiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscurilor prezentate de un produs alimentar introdus pe piață. 

Pentru informații suplimentare, puteți contacta administrația SRL „Pasărea Argintie” la adresa de email: Pasareargintie@gmail.com, tel: 069300080. 

Acțiunea este în desfășurare.

Comisia Europeană cere o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor

Comisia Europeană a adoptat miercuri propuneri novatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate și a readucerii naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări, la păduri și medii urbane. Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030.

vegetable | Description, Types, Farming, & Examples | Britannica

Aceste propuneri sunt propuneri legislative emblematice care dau curs Strategiei privind biodiversitatea și Strategiei „De la fermă la consumator” și vor contribui la asigurarea rezilienței și a securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume, transmite Digi24.ro

Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esențial în evitarea prăbușirii ecosistemelor și în prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității. Refacerea zonelor umede, a râurilor, a pădurilor, a pajiștilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane ale UE și a speciilor pe care le găzduiesc este o investiție esențială și eficientă din punctul de vedere al costurilor în securitatea alimentară, reziliența la schimbările climatice, sănătate și bunăstare. Similar, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le înregistrăm deja din cauza deteriorării sănătății solului și a pierderii polenizatorilor cauzată de pesticide.

Un act legislativ privind refacerea naturii, cu scopul de a remedia prejudiciile aduse naturii Europei până în 2050

Comisia propune astăzi, pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane.

Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme. Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20 % din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Actul legislativ va dezvolta experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii. Refacerea naturii nu înseamnă protecția naturii și nu duce în mod automat la mai multe zone protejate.

Deși demersurile de refacere a naturii sunt necesare și în zonele protejate din cauza stării lor din ce în ce mai precare, nu toate zonele care au făcut obiectul măsurilor de refacere a naturii trebuie să devină zone protejate. Majoritatea acestora nu vor deveni zone protejate, deoarece demersul de refacere nu împiedică desfășurarea activității economice.

Demersurile de refacere presupun conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura, readucând o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv în zonele în care se desfășoară activități economice, ca de exemplu păduri gestionate, terenuri agricole și orașe.

Procesul de refacere trebuie să fie favorabil incluziunii, deoarece în acest demers sunt implicate îndeaproape toate părțile societății, impactul pozitiv fiind resimțit de toate părțile societății și mai ales de persoanele care pentru a-și asigura mijloacele de subzistență depind în mod direct de o natură sănătoasă, precum fermieri, silvicultori și pescari. Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 EUR, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor. De asemenea, natura va fi mai prezentă în peisajele noastre și în viața de zi cu zi, aducând beneficii dovedite pentru sănătate și bunăstare, precum și valoare culturală și recreativă.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități. Noul act legislativ se bazează pe legislația existentă și acoperă toate ecosistemele, nelimitându-se, așadar, doar la zonele protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al rețelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale și seminaturale să intre pe calea redresării până în 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde EUR va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menținând în același timp flexibilitate pentru circumstanțele naționale, actul legislativ ar impune statelor membre obligația de a elabora planuri naționale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, părțile interesate și publicul. Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanța (monitorizare, evaluare, planificare, raportare și punere în aplicare) – care ar îmbunătăți, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel național și european, asigurându-se coordonarea între autorități în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă și mijloacele de subzistență.

Propunerea reprezintă transpunerea în practică a unui element-cheie al Pactului verde european, angajamentul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 ca Europa să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește inversarea declinului biodiversității și refacerea naturii. Propunerea este contribuția principală a UE la negocierile în curs privind cadrul global post-2020 pentru biodiversitate care va fi adoptat cu ocazia Conferinței părților (COP 15) la Convenția privind diversitatea biologică, care va avea loc la Montreal în acest an în perioada 7-15 decembrie.

Norme stricte pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice și asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030

Propunerea prezentată astăzi care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde european și cu Strategia „De la fermă la consumator”, asigurând în același timp o securitate alimentară durabilă și protejând sănătatea.

Oamenii de știință și cetățenii sunt tot mai preocupați de utilizarea pesticidelor și de acumularea reziduurilor și a metaboliților acestora în mediu. Conform raportului final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii au solicitat în mod expres abordarea chestiunii utilizării pesticidelor și a riscului asociat acestora. Cu toate acestea, normele în vigoare ale Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe și au fost puse în aplicare în mod inegal. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor, precum și a abordărilor alternative. Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și provoacă declinul biodiversității în zonele agricole. Contaminează aerul, apa și mediul în general.

Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

– obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță. Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice;

– interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.

Alimentația pe timp de vară. Ce trebuie să mâncăm când e cald afară

Vara este anotimpul fructelor si al legumelor proaspete, de care trebuie sa profiti din plin. O astfel de dietă este ideala si pentru ca organismul sa suporte mai usor temperaturile caniculare.

Ideal este sa iti faci un program si sa incerci sa iei masa la ore fixe. Micul dejun ar trebui luat in jurul orei 8:00, pranzul in jur de 12:30, iar cina la 18:30.

Nicio zi fara fructe

Cirese, visine, caise, pepene, fructe de pădure: sunt numai cateva dintre fructele gustoase de care poti profita in lunile verii. Bogate in antioxidanti, vitamine si minerale, sunt portia ta zilnica de energie. Sunt ideale pentru micul dejun, cat si pentru gustarile din timpul zilei.

La fel de importante sunt si legumele, pe care le poti folosi pentru salate gustoase. Le poti prepara la aburi sau la gratar. Legumele cu calitati astringente, care previn deshidratarea, trebuie sa faca parte dintr-un plan alimentar sanatos.

Printre ele se numara radacinoasele si citricele. La salate evita dressingurile grase, cu un continut ridicat de grăsimi. 

Stai departe de mancarurile grase

Daca iti plac alimentele bogate in grasimi, este cel mai bine sa le eviti cat de mult poti in aceasta perioada. Sunt greu de digerat, ceea ce va face sa iti simti stomacul greu.

Organismul tau va face mai usor fata caniculei daca nu le mai mananci si abordezi o dieta mai usoara. O supa de legume este de preferat in locul unei ciorbe grase, la fel cum este mai bine sa mananci peste la gratar in loc de friptura de porc si cartofi prajiti.

Glucidele ar trebui consumate o data pe zi pentru ca duc la cresterea temperaturii corpului. Daca mananci o friptura este ideal sa o combini cu o salata verde sau cu o salata de legume, in functie de preferinte.

Hidrateaza-te suficient

Tot din cauza temperaturilor crescute, hidratare este esentiala pentru a-ti mentine sanatatea. Nu trebuie sa lasi sa treaca nicio zi fara sa bei cel putin doi litri de apa. In afara de apa, poti sa bei sucuri proaspete de fructe si de legume.

Ca sa dai putina savoare apei, poti sa adaugi putina zeama de lamaie. Combinatia are si efecte benefice asupra sanatatii, de aceea este ideala sa iti incepi ziua.

Evita mancarurile procesate

Pentru ca sunt usor de gatit, alimentele procesate pot reprezenta alegerea ideala pentru multi dintre noi. Ar trebui sa faci fata tentatiei si sa optezi pentru variante mai sanatoase: peste, carne slaba, legume si fructe.

Alimentele procesate pot avea un continut bogat de sare, zahar, dar si conservanti care iti pot face rau, caci cresc riscul de diabet, boli de inima, obezitate si unele tipuri de cancer. Alege sa gatesti acasa, pentru ca este mai ieftin si ai posibilitatea sa alegi cele mai sanatoase ingrediente.

Mananca fibre

Ca sa iti pastrezi silueta pe timpul verii, fibrele trebuie sa faca parte din mesele de zi cu zi. Acestea ajuta la o buna digestie, dar previn si acumularea de kilograme nedorite. Acest lucru se intampla deoarece fibrele iti dau senzatia de plenitudine si te fac sa te saturi mai repede. Numarul de calorii consumate va fi si el mai mic.

Rochie strălucitoare și zâmbet protector! Angelina Jolie a împlinit 46 de ani și a ieșit la restaurant însoțită doar de cei șase copii ai săi
Articolul anterior
Moldovenii din Frankfurt au protestat cerând mai multe secții de votare: Ni se încalcă dreptul
Articolul următor