Hamburger din omletă cu morcovi şi salată

Senzație continuă de foame: Poate semnala două boli, care lăsate netratate, pot avea efecte devastatoare. Un simptom adesea trecut cu vederea poate indica diabet sau o glanda tiroidă bolnavă.

Nutriționistul rus Dr. Yevgeny Arzamastsev spune că în spatele foamei constante se pot ascunde o serie de boli periculoase.

Potrivit acestuia, o astfel de schimbare în starea unei persoane poate fi un semnal de alarmă pentru dezvoltarea unei boli periculoase.

Senzație continuă de foame: Un simptom al diabetului sau al unei glande tiroide bolnave

Foamea constantă poate indica diabet de tip 2. Senzația insațiabilă de foame în timpul dezvoltării acestei boli apare în strânsă legătură cu rezistența la insulină emergentă. În acest caz, celulele organismului nu mai sunt alimentate suficient cu glucoza de care au nevoie pentru a produce energie.

„În cazul rezistenței la insulină sau al dezvoltării bolii menționate, celulele nu primesc suficientă hrană, iar organismul are nevoie în mod constant de nutrienți. Tot ceea ce consumă o persoană este stocat în principal sub formă de țesut adipos și nu intră în celule”, explică Dr. Arzamastsev.

Cu toate acestea, semnele inițiale ale bolii sunt aproximativ aceleași, deoarece sunt cauzate de un nivel crescut de glucoză în sângele uman. Dacă observați schimbări în starea dumneavoastră de sănătate sau simptome neplăcute recurente, consultați imediat medicul dumneavoastră.

Semnele diabetului pot include:

• senzația de sete nestăvilită și un gust metalic în gură
• urinare frecventă pe timp de noapte
• apetit crescut,
• senzație constantă de foame și nevoia de dulciuri
• modificarea greutății corporale,
• scădere sau creștere în greutate
• mâncărimi pe piele, picioare, palme
• întreruperea proceselor de vindecare a rănilor,
• susceptibilitate la boli dermatologice și infecții fungice
• căderea părului și creșterea redusă a părului
• slăbiciune constantă și somnolență
• probleme dentare, stomatite frecvente și boli parodontale.

În plus față de oboseala crescută, pacientul poate prezenta o deteriorare a calității vederii. În acest fel, se manifestă efectul toxic al zahărului asupra tuturor celulelor din organism.

Nivelul de acetonă din urină crește. Trecătorii pot observa mirosul de acetonă din gura unei persoane cu boala menționată.

În plus, medicul adaugă că foamea constantă poate indica probleme cu glanda tiroidă și alte tulburări în organism.

Specialistul enumeră, de asemenea, ce includ acestea:

• abateri în tractul gastro-intestinal sub formă de aciditate gastrică crescută,
• ulcer,
• gastrită;
• probleme cu absorbția anumitor nutrienți sau o dietă restrictivă care nu permite obținerea acestora;

Dacă observați semnele de mai sus ale unei boli periculoase, contactați un medic pentru a măsura nivelul de zahăr din sânge și începeți un tratament medicamentos, recomandă exquis.ro.

Un studiu american a descoperit că există o asociere semnificativă între consumul de cantități mari de alimente ultraprocesate, în special cele cu îndulcitori artificiali, și depresie.

În ciuda datelor extinse care leagă alimentele ultraprocesate cu sănătatea fizică proastă și boli, cum ar fi accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord și creșterea tensiunii arteriale, acesta este primul studiu amplu care sugerează cum consumul de alimente și băuturi ultraprocesate, în special a celor care includ îndulcitori artificiali, ar putea crește cazurile de depresie, transmite Digi24.ro.

Folosind date dintr-unul dintre cele mai mari studii despre sănătatea pe termen lung a femeilor din SUA, cercetătorii de la spitalul general din Massachusetts și de la școala de medicină din Harvard au examinat dietele și sănătatea mintală a peste 30.000 de femei de vârstă mijlocie, în principal caucaziene, între 2003 și 2017, care nu au suferit de depresie.

Autorii au estimat amploarea totală a consumului de alimente ultraprocesate, precum și tipul de alimente, cum ar fi alimente cu cereale ultraprocesate, gustări dulci, preparatele pentru microunde, grăsimi și sosuri, produse lactate ultraprocesate, gustări sărate, carne procesată, băuturi și îndulcitori artificiali.

Ei au comparat apoi câte femei au dezvoltat depresie față de cât a fost consumul lor de alimente ultraprocesate. Ajustându-se pentru alți factori de risc pentru sănătate, stil de viață și socioeconomic pentru depresie, cercetarea, publicată în jurnalul american JAMA Network Open, a constatat că cei care consumau nouă porții sau mai multe alimente ultraprocesate pe zi au avut un risc de depresie cu 49% mai mare în comparație cu cei care consumau mai puțin de patru porții pe zi.

În plus, cei care și-au redus consumul de alimente ultraprocesate cu cel puțin trei porții pe zi au avut un risc mai mic de depresie decât cei cu un aport relativ stabil.

„Aceste descoperiri sugerează că un consum mai mare de alimente ultraprocesate, în special îndulcitorii artificiali și băuturile îndulcite artificial, este asociat cu un risc crescut de depresie”, au concluzionat autorii. „Studiile experimentale au arătat că îndulcitorii artificiali pot declanșa transmiterea anumitor molecule de semnalizare în creier care sunt importante pentru starea de spirit”, se mai explică în concluzii.

Keith Frayn, profesor emerit la Universitatea din Oxford, spune despre descoperirea făcută de studiu: „Relația dintre îndulcitorii artificiali și depresie iese în evidență în mod clar. Acest lucru se adaugă la preocupările tot mai mari cu privire la îndulcitorii artificiali și sănătatea cardiometabolică. Legătura cu depresia necesită confirmare și cercetări suplimentare pentru a sugera cum ar putea fi provocată.”

Alții au cerut mai multă prudență. Profesorul David Curtis, profesor onorific la University College London Genetics Institute, a declarat: „Singurele produse alimentare din acest studiu care arată că sunt asociate cu risc crescut de depresie sunt îndulcitorii artificiali. Desigur, acest lucru nu înseamnă că un efect al îndulcitorilor artificiali este acela de a crește riscul de depresie, doar că persoanele cu risc crescut de a dezvolta depresie tind să consume cantități mai mari de îndulcitori artificiali.”

Dar autorii nu sunt de acord. Profesorul Andrew T Chan, șeful unității de epidemiologie clinică și translațională de la spitalul general din Massachusetts și coautor al cercetării, a declarat: „Puterea studiului nostru este că am reușit să evaluăm dieta cu câțiva ani înainte de apariția depresiei. Acest lucru minimizează probabilitatea ca descoperirile noastre să se datoreze pur și simplu persoanelor cu depresie, care au mai multe șanse să aleagă alimente ultraprocesate.”

Efectul pe care varza îl are asupra sângelui: Ce se întâmplă dacă o mănânci zilnic. Varza este o legumă extrem de sănătoasă care saturează organismul cu substanțe și oligoelemente importante. Dar ce se întâmplă cu sângele tău dacă mănânci varză în fiecare zi?

Datorită compoziției sale bogate, favorizează digestia normală, poate reduce inflamația și are un efect pozitiv asupra sănătății sistemului cardiovascular, reducând hipertensiunea arterială, scrie exquis.ro.

Efectul pe care varza îl are asupra sângelui: Ce se întâmplă dacă o mănânci zilnic

Antocianele găsite în varza roșie aparțin familiei flavonoidelor. Un studiu pe 93.600 de femei publicat în Pubmed a constatat că cele care au consumat mai multe alimente bogate în antociani au un risc redus de infarct.

Rezultatul unui alt experiment a confirmat, de asemenea, că aportul crescut de flavonoide a fost asociat cu un risc mai scăzut de deces din cauza bolilor de inimă. Cantitățile adecvate de antocianine din dietă pot reduce tensiunea arterială și colesterolul LDL (rău).

Leguma conține mai mult de 36 de tipuri diferite de antociani puternici. Contine si potasiu. Acest mineral și electrolit ajută la reglarea tensiunii arteriale – elimină excesul de sodiu din urină și relaxează pereții vaselor de sânge.

Persoanele cu niveluri ridicate de colesterol LDL (rău) prezintă un risc mai mare de boli de inimă. Leguma comentată conține substanțe care ajută la reducerea acesteia: fibre solubile (se leagă cu ea în intestine și împiedică absorbția în sânge) și steroli vegetali (fitosterolii blochează absorbția în tractul digestiv).

Alte beneficii ale consumului de varză

Leguma este bogată în vitamina B6 și acid folic. Ele joacă un rol important în diferite procese fiziologice, inclusiv în metabolismul energetic și susțin funcționarea sistemului nervos. Leguma este bogată în antioxidanți, precum polifenoli și vitamina C.

Acestea protejează celulele de daunele cauzate de radicalii liberi. Vitamina C este, de asemenea, responsabilă pentru multe funcții din organism. Este necesar pentru producerea de colagen, care este responsabil pentru sănătatea pielii, oaselor, mușchilor și vaselor de sânge. În plus, vitamina C ajută organismul să absoarbă fierul non-hem, care se găsește în alimentele vegetale.

Varza roșie este deosebit de bogată în acest element: oferă aproximativ 56% din valoarea zilnică per porție (89 g). Antioxidanții găsiți în această legumă pot reduce inflamația cronică. Procesul inflamator semnalează infecția și servește drept apărare a organismului dacă nu se cronicizează.

Pe o perioadă lungă de timp, duce la diferite boli, inclusiv sistemul cardiovascular și tractul gastro-intestinal, artrita reumatoidă. Prin creșterea cantității de legume crucifere din dieta ta (diverse tipuri de varză, spanac, napi, rucola, ridichi etc.), anumiți markeri ai inflamației din sânge pot scădea.