Lipidele – grăsimi bune și grăsimi periculoase!

10/09/2012

Lipidele sunt indispensabile organismului, fiind compușii chimici intercelulari fără de care corpul uman ar arăta ca o grămadă de molecule. Lipsa grăsimilor ”bune” în rația alimentară zilnică slăbește rezistența către factorii externi, provoacă apariția exemelor pe piele și crește riscul sângerărilor la nivelul organelor interne.

Nutriționista Galina Tomaș ne ajută să înțelegem care sunt lipidele ”bune” și care sunt grăsimile pe care trebuie să le evităm în alimentație.

Știai care este rolul lipidelor în organism?

lipidele produc energie (trigliceride), surplusul acestora fiind stocat în celule și țesuturi (arderea 1 gram de lipide eliberează 9 kcal, de două ori mai mult decât arderea 1 gram de proteine);
lipidele ajută organismul să absoarbă vitaminele liposolubile (A, E, D, K);
fosfolipidele sunt o componentă a membranei celulare; ele mențin integritatea acesteia, având un rol important în realizarea transportului transmembranar;
lipidele sunt implicate în procesul de comunicare intercelulară; acestea participă la transmiterea impulsurilor, asigurând totodată un strat protector terminațiilor nervoase;
organismul folosește grăsimile în sintetizarea hormonilor sexuali (testesteron, esterogen și progesteron);
grăsimile sunt un izolator termic, întrucât nu lasă corpul să piardă căldura în exces.

Lipidele variază în funcție de structura lor chimică

În timp ce grăsimile saturate se conțin în carne, produse lactate, ouă, grăsimile nesaturate se găsesc în uleiul de floarea-soarelui, uleiul de rapiță și de măsline, anumite specii de pește. Important este cunoști care sunt grăsimile ”bune” și care sunt grăsimile ”rele”.

Atenție la grăsimi!

De obicei, atunci când se vorbește despre o alimentație echilibrată, prima avertizare este ”Exclude grăsimile!”, deoarece grăsimile sunt o componentă a stratului adipos subcutanat. Ei bine, acest lucru este parțial adevărat, întrucât lipidele reprezintă totodată un important material plastic pentru structura organelor interne. De asemenea, lipidele se găsesc în componența pielii, țesutului nervos. Important este să evităm grăsimile ,,rele” în dietă.

Specialiștii avertizează despre pericolul LDL-colesterolului (colesterolul rău produs de ficat în urma consumului excesiv de grăsimi de origine animală), a cărui concentrație crescută în sânge sporește riscul afecțiunilor cardiovasculare. Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare ocupă primul loc printre cauzele anuale de deces la nivel mondial.

Pe lângă faptul că organismul poate sintetiza colesterolul propriu, acesta fiind necesar ca material plastic pentru ţesuturi, o bună parte din colesterol, provine în organism pe cale exogenă, prin alimentaţie, din alimentele de origine animală. Tocmai din acest motiv, este bine să cunoaștem care sunt grăsimile bine de evitat în dietă.

De evitat! Alimentele bogate în grăsimi saturate precum carnea de porc, carnea grasă de pui, de rață, de gâscă, de miel, mezelurile, pielea de pui, maioneza.

Deoarece nu există alimente care să conțină exclusiv un anumit tip de grăsime, mai des alimentele conținând atât grăsimi saturate cât și nesaturate în proporții diferite, nu putem evita în totalitate consumul grăsimilor saturate. Totuși, Asociaţia Americană a Inimii recomandă o dietă ce are nu mai mult de 25-35% calorii zilnice provenite din grăsimi şi doar 5%-10% dintre ele – grăsimi saturate.

Prin urmare, putem include în meniu unt, produsele lactate integrale, ouă, însă, rațional, în porții zilnice recomandate, fără a face excese.

20-30% din totalul grăsimilor consumate zilnic trebuie să constituie așa-numitele grăsimi ,,bune”

Asociaţia Americană a Inimii recomandă consumul de peşte gras, în special macrou, păstrăv de lac, hering, sardine, merluciu, ton alb, somon, scoici, cel puţin de două ori pe săptămână pentru a preveni bolile de inimă. Acizii graşi Omega-3 sunt grăsimi sănătoase ce contribuie la scăderea nivelului de colesterol ,,rău’’ în sânge şi creşterea fracţiei bune de colesterol, adică a HDL colesterolului şi previn bolile de inimă și accidentele vasculare.

Alte alimente incluse în categoria grăsimilor ,,bune” sunt: nuciferele, uleiul de măsline, uleiul de in, uleiul de rapiță, avocado, semințele (de in, floarea-soarelui, chia, susan).

Dilema uleiului rafinat și uleiul presat la rece

Uleiul presat la rece se produce prin presarea semințelor de floarea soarelui, a măslinelor cu ajutorul unor utilaje care nu depășesc temperatura de prelucrare de 37 grade C, ceea ce înseamnă că nu sunt distruse proprietățile acestor alimente. Astfel, acestea își păstrează gustul, aroma și nutrienții.

În schimb, uleiul rafinat (de producție industrială), de regulă, se produce cu ajutorul unor compuși chimici. Rezultatul acestui procedeu este: puțin ulei, apă multă (depășește 50%), dar și reziduuri toxice din substanțele chimice cu care a fost rafinat uleiul (sodă caustică sau acid sulfuric), inclusiv se conține un conservant pentru a nu se râncezi uleiul.

Atenție! Consumul de grăsimi care cresc nivelul colesterolului în sânge sporesc riscul de boli de inimă, ateroscleroză (rigidizarea arterelor), obezitate și diabet zaharat.

Valorile normale ale colesterolului în sânge: colesterol total < 200 mg%; HDL-colesterol (colesterolul ”bun”, ce are rolul de a curăța arterele de colesterolul ”rău”) > 45 mg%; LDL-colesterol (colesterolul ”rău”) < 130 mg%.

Dacă rezultatele analizelor tale arată devieri, este cazul să-ți schimbi obiceiurile alimentare și să te adresezi medicului specialist, pentru recomandări care să reducă riscul bolilor de inimă, a infarctului miocardic.

Ce cantitate de lipide putem consuma zilnic, în funcție de sex și greutatea corpului:

Adulți sedentari – 0,7 gr lipide/kg greutate corporală/zi

Adulți activi – 1,0-1,5 gr lipide/kg greutate corporală/zi

Copii și adolescenți – 2 gr lipide/kg greutate corporală/zi

Tabel: conținutul de colesterol în alimente

Notă: Anumite alimente, chiar dacă sunt bogate în colesterol, nu trebuie excluse din dietă, ci consumate, rațional, în cantități zilnice recomandate, deoarece ele conțin o serie de alți nutrienți benefici pentru sănătate.

Poate că te întrebi: De ce buneii noștri, care mâncau slănină ceapă și telemea, trăiau peste 80 de ani? Ideea este că ne-am schimbat stilul de viață (tehnologizarea, stilul de viață modern predispune către sedentarism), poluarea, lipsa produselor ecologice ne face să ingerăm mai multe chimicale periculoase și ne naștem bolnavi. De aceea este bine să te informezi despre modul cum poți trăi sănătos!

O insectă „crocantă” revoluționează meniurile restaurantelor de lux. Noua salată servită clienților

Restaurantele de „lux” din mai multe state au început să le ofere clienților feluri de mâncare pe bază de insecte, considerate comestibile. Spre exemplu, un local frecventat de oamenii cu gusturi fine din New Orleans au avut parte de o altfel de salată: cu cicade(n.r. insecte care se mai numesc „greieri de copaci”), scrie evz.ro.

Cicadele(n.r. insecte care trăiesc sub pământ) au devenit „delicii alternative” în Cartierul Francez precum Antoine’s și Brennan’s, Audubon Insectarium din New Orleans. Localul este cunoscut pentru felurile de mâncare care conțin viermi(n.r. considerați comestibili) prăjiți cu chili și greieri crocanți, cu sos de caju, sunt piese de bază în meniu.

Potrivit sursei citate, unul dintre felurile de mâncare care conține cicade conține: salată verde cu mere, migdale, afine sos de muștar și de soia.

Felul de mâncare care conține insecte este, însă, popular și în Europa.

Uniunea Europeană a aprobat în ianuarie 2023 mai multe produse derivate din insecte pentru consumul uman, precum și al patrulea tip de insectă ca fiind comestibilă(n.r. greieri)

Oficialii Uniunii Europene susțin că insectele vor fi o alternativă în criza alimentară care se prefigurează.

„Insectele vor juca un rol principal în abordarea numeroaselor probleme cu care ne confruntăm în prezent și ne vom confrunta și în viitor. Este vorba, printre altele, de creșterea costului proteinelor animale, insecuritatea alimentară, presiunile asupra mediului, creșterea populației și creșterea constantă a cererii de proteine în rândul claselor de mijloc.

Insectele se găsesc în abundență peste tot în lume. Sunt bogate în proteine și reprezintă mai puțin de 1 % din amprenta de carbon a animalelor. Sunt alternativa alimentară ideală care facilitează trecerea la o alimentație sănătoasă și durabilă și contribuie în mod pozitiv nu numai la sănătatea noastră, ci și la cea a mediului și, prin urmare, a viitorului nostru”, motivează Comisia Europeană.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață sănătos, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Online de Nutriție și Sport al Galinei Tomaț, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!

Alertă OMS! Virusul gripei aviare, acum și în lapte

O declarație recentă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă exprimând „o mare îngrijorare” cu privire la numărul tot mai mare de cazuri de gripă aviară la oameni, scrie doctorulzilei.ro.

De asemenea, organizația a anunțat vineri că virusul a fost găsit în laptele crud. Dr. Jeremy Farrar, om de știință șef la OMS, a remarcat că gripa aviară, numită și H5N1, a avut o rată de mortalitate „extrem de mare” în rândul celor care au fost infectați în întreaga lume.

OMS, semnal de alarmă: Virusul gripei aviare se găsește acum în lapte. „E o mare îngrijorare”

Nu a avut loc nicio transmitere de la om la om a bolii.

„Marea îngrijorare, desigur, este că virusul acum evoluează și dezvoltă capacitatea de a infecta oamenii. Și apoi critic, capacitatea de a trece de la transmiterea de la om la om”, a avertizat Farrar.

OMS a avertizat în continuare că virusul a fost găsit în laptele crud.

Oficialii au spus că consumul de lapte pasteurizat este încă sigur. Dr. Wenqing Zhang, care conduce programul global de gripă al OMS, a spus că virusul a fost identificat într-o „concentrație foarte mare de virus în laptele crud” de la vacile infectate.

Cercetătorii încă încearcă să determine cât timp poate supraviețui virusul în lapte.

În general, nu este indicat niciodată consumul de lapte crud, deoarece poate transporta alți contaminanți, cum ar fi salmonella, listeria și E. coli. Zhang a reiterat, de asemenea, cazurile care au fost identificate în SUA și în Europa au fost relativ ușoare.

Acesta nu este primul avertisment privind o potențială pandemie de gripă aviară. La începutul acestei luni, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă că o astfel de pandemie ar putea fi „de 100 de ori mai rea decât COVID”.

„Acest virus a fost în fruntea listei pandemice de mulți, mulți ani și probabil decenii”, a spus dr. Suresh Kuchipudi, cercetător al gripei aviare din Pittsburgh, potrivit Daily Mail. Singura speranță, au continuat oficialii, este că virusul va fi mai puțin mortal la oameni decât la păsări.

Adevărul despre postul intermitent! Tot mai mulți oameni îl urmează

Postul intermitent este urmat de tot mai mulți oameni. Majoritatea dintre aceștia spun că efectele sunt vizibile după doar câteva zile. Acest tip de dietă presupune o pauză alimentară de 6,8 sau chiar 12 ore între mese. Mihaela Bilic susține că metoda este una sănătoasă și ar trebui adoptată de toate persoanele care duc o luptă cu kilogramele în plus, scrie evz.ro.

Rețelele de socializare sunt pline de mărturii ale celor care au reușit să slăbească prin această metodă. Cu toate că este combătută de mulți specialiști, Mihaela Bilic susține că postul intermitent este de un real ajutor pentru cei care vor să piardă în greutate.

„Tot suntem în post și cuvântul acesta este din nou la modă, iar eu nu pot decât să le mulțumesc americanilor că au inventat noțiunea de post intermitent, sună așa, foarte științific. Că dacă îi spuneai omului să facă foamea și să sară peste mese, era nasol, părea că tu ești de la țară și nepregătit. Iată, însă, cu o titulatură de asta elevată, parcă altfel facem foamea. La capitolul post intermitent se fac o mulțime de greșeli; avem impresia că nu mâncăm-nu mâncăm, dar și când mâncăm, mâncăm tot frigiderul. ”, a explicat nutriționistul.

Rezultate impresionante

Medicul nutriționist susține că postul intermitent nu este benefic doar pentru slăbire, ci și pentru un organism sănătos. Pauzele dintre mese vor da timp organismului să se regleze, iar metoda va proteja ficatul, spune specialistul.

„De ce este de bine să mâncăm mai rar? Culmea, nu doar pentru siluetă, ci și pentru sănătate. Ei bine, avem grijă de ficatul nostru e fantastic ce uzină de metabolizare este, aș spune că este organul central. OK, inima pompează sângele, dar fără ficat nu am avea glicemie, nu am avea acel carburant care circulă prin sânge și care hrănește toate celulele. Multă lume crede că acest carburant, carbohidrații, îi luăm din alimentație; noi trebui să știm însă că ficatul este și un rezervor de glucoză și el știe, din grăsime, din proteine, să facă glucoză.”, a mai spus aceasta.

În mediul online există și mărturii ale unor persoane care au ținut post negru timp de 40 de zile. În această perioadă, acestea au consumat doar lichide. Pe lâng rezultatele vizibile, aceștia au declarat că sunt plini de energie, iar tonusul li s-a îmbunătățit substanțial. Mihaela Bilic susține că organismul poate rezista unui astfel de program, care nu ar fi greșit dacă ar fi parcurs sub îndrumarea unui specialist.

„Deci noi nu avem niciun risc să nu mâncăm, și nu o zi, două, trei, putem să nu mâncăm 40 de zile. Sunt medici nutriționiști care au consumat doar lichide, sub control medical, și au văzut că 40 de zile fără mâncare nu este nimic dramatic.”, a mai spus medicul nutriționist.