Lista completă a produselor și activităților care provoacă cancerul

Curăţarea hornului, peştele sărat şi fracturarea hidraulică apar pe lista întocmită de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului drept lucruri care pot cauza cancerul. Carnea roşie, nu este pe listă. Lista a fost împărţită în trei categorii: „condiţii de expunere”, „amestecuri” şi „agenţi”.

separator

Circumstanţe cancerigene 

  1. Tutunul şi fumatul– este cea mai cunoscută expunere la cancer. Preparat din frunzele plantei de tutun, aprins în ţigări sau pipe produce un fum care este inhalat şi apoi expirat. Istoria fumatului începe înaintea anilor 5.000-3.000 î. Hr când planta era cultivată de agricultori în America de Sud.
  2. Lămpi solare şi aparatele de bronzat din solarii – şezlongul de bronzare este o instalaţie care emite radiaţii prin razele ultraviolete . În cazul bronzului cosmetic, persoanele se expun la radiaţia UV, care poate cauza cancer de piele, cataracte şi îmbătrânirea prematură a pielii.
  3. Producţia de aluminiu– riscurile sporite de cancer pulmonar şi de cancer la vezica urinară au fost raportate la muncitorii care lucrează cu instalaţiile de reducere a aluminiului. Fumul de la produsele chimice pe care muncitorii îl pot inhala şi expunerea la smoala de gudron de cărbune pentru perioade lungi pot cauza cancer.
  4. Arsenicul din apa potabilă– un chimic extrem de toxic utilizat în crearea de aliaje pentru industria manufacturieră, poate ajunge în apa potabilă, în special în apele freatice. Este cunoscut că arsenicul cauzează cancer de piele şi are o legătură cu cancerul de ficat, plămâni, rinichi, şi cancerul de la vizica urinară.
  5. Producţia auraminei(colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu şi de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile) – în rândul bărbaţilor angajaţi în producţia auraminei au fost găsite numeroare tumori la nivelul vezicii urinare. Aceste tumori sunt cauzate de inhalarea agenţilor nocivi, cum ar fi formaldeina şi suflul, substanţe folosite în procesul de fabricaţie.
  6. Producţia încălţămintei şi repararea acesteia– risc sporit al cancerului nazal şi leucemie. Riscul de cancer în fabricarea încălţămintei depinde de durata şi nivelul expunerii la cancerigeni precum praful, benzen şi alţi solvenţi.
  7. Curăţarea hornului – Acest proces, de curăţare a hornului de praf şi de cenuşă, a fost făcut, istoric vorbind, de băieţi capabili să urce pe horn. Acum, acest proces se face mecanizat. Această ocupaţie poate provoca o formă foarte specifică numită cancer “coşar”, cauzat de inhalarea şi înghiţirea accidentală a cărbunelui, fumului de lemn ars şi alte reziduuri.
  8. Gazificarea cărbunelui – Procesul de formare a gazului este întreţinut de anumite reacţii dintre cărbune, oxigen, auburi şi dioxid de carbon. A fost demonstrat că acest proces poate cauza cancer pulmonar.
  9. Distilarea cărbunelui cu gudron– derivat al cărbunelui, gudronul este un lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obţine prin distilarea uscată a unor materii organice. Este folosit ca o bază pentru învelişuri şi vopsele, în acoperişuri şi pavaj, şi ca liant în produse de asfaltare. Atât gudronul de cărbune cât şi smoala de gudron de cărbune au numeroşi compuşi chimici care includ cancerigeni cum e banzenul. Populaţia este expusă la aceste reziduuri prin poluarea mediului înconjurător.
  10. Producţia cocsului (produs solid obţinut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte şi întrebuinţat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică şi în gospodărie) – muncitorii la instalaţiile de cocs sunt expuşi la riscul cancerului pulmonar şi cancerului renal.
  11. Fabricarea mobilierului şi a dulapurilor – risc de cancer nazal;
  12. Minerit hematit (subteran) cu expunerea la radon– risc de cancer pulmonar;
  13. Fumatul pasiv– poate provoca risc de cancer pulmonar, afecţiuni ale inimii, accident vascular cerebral si boli pulmonare obstructive cronice.
  14. Extragerea fierului şi oţelului – risc de cancer pulmonar;
  15. Fabricarea izopropanolului(proces ce foloseşte acizi puternici)
  16. Fabricarea coloranţilor magenta– risc de cancer la vezica urinară;
  17. Expunerea profesională a unui pictor – risc de cancer pulmonar;
  18. Pavarea şi învelirea acoperişurilor cu smoală de gudron de cărbune
  19. Industria cauciucului – risc de cancer la vizica urinară, plămâni şi leucemie.
  20. Expunere profesională la vaporii puternici de acizi anorganici care conţin acid sulfuric – risc de cancer pulmonar;

Amestecuri cancerigene

  1. Amestecuri naturale de aflatoxine (familie de micotoxine cancerigene produse de către mucegaiuri) – risc de cancer la ficat;
  2. Băuturi alcoolice – risc de cancer la sân, colorectal, laringe, cancer la ficat, esofag, cavitatea bucală şi cancer la faringe;
  3. Nucile de arec(sau betel) – risc de cancer esofagian şi la cancer de gură;
  4. Betel fără tutun– risc de cancer la cavitatea bucala;
  5. Coajă de betel cu tutun– risc  de cancer la cavitatea bucala;
  6. Smoala de gudroane de cărbune;
  7. Gudronul de cărbune;
  8. Gazele emise la arderea combustibilului (din cărbune) de uz casnic;
  9. Evacuarea diesel;
  10. Uleiurile minerale, netratate şi tratate uşor;
  11. Fenacetină, amestecuri ce conţin analgezice– risc de tumori renale, pelviene şi ale tractului urinar;
  12. Plantele care conţin acid aristolohic– pot porvoca boli de rinichi şi cancer al tractului urinar;
  13. Bifenilii policloruraţi(PCB) – risc sporit de melanom, cancer la ficat, cancer la vezica biliara, cancerul tractului biliar, cancerul tractului gastro-intestinal, cancer la creier, şi poate fi legat de cancerul la sân;
  14. Peştele sărat în stil chinezesc – risc de cancer nazal şi la faringe;
  15. Uleiurile de şist (rocă stratificată având proprietatea de a se desface în plăci subţiri)
  16. Funingine;
  17. Produse din tutun(fără a fi fumate) – riscul de cancer de laringe şi gura;
  18. Praful de lemn– risc de cancer nazal;
  19. Carnea procesată– riscul de cancer intestinal;

Agenţi cancerigeni si grupuri de agenţi

  1. Acetaldehida;
  2. 4-Aminobifenil;
  3. Acizi şi plantele care conţin aristolochie;
  4. Arsen şi compuşi ai arsenului; 
  5. Azbest;
  6. Azatioprină (utilizată pentru reducerea răspunsului imunitar);
  7. Benzen;
  8. Benzidina;
  9. Benzo [a] piren;
  10. Beriliu şi compuşii de beriliu;
  11. Clornafazina (N, N-bis (2-cloretil) -2-naftilamina);
  12. Bis (clormetil) eter;
  13. Clormetil metil eter;
  14. 1,3-butadienă;
  15. 1,4-butandiol dimetansulfonat (Busulfan, Mileran);
  16. Cadmiu şi compuşi cadmiu;
  17. Clorambucil;
  18. Metil-CCNU (1- (2-cloretil) -3- (4-metilciclohexil) -1-nitrozuree; semustin);
  19. Crom (VI) şi compuşii;
  20. Ciclosporină (substanţă, dintr-o ciupercă, care neutralizează sistemul imunologic);
  21. Contraceptive hormonale, formele combinate (cele care conţin atât estrogen şi progesteron);
  22. Contraceptive orale, forme secvenţiale de contracepţie hormonală (consmulul acestora pe o perioadă de numai estrogen urmată de o perioadă de estrogen şi progesteron);
  23. Ciclofosfamida
  24. Dietilstilbestrol
  25. Coloranţi metabolizaţi la benzidină
  26. Virusul Epstein-Barr 
  27. Estrogenii, antiinflamatoare
  28. Estrogenii, nesteroidieni
  29. Estrogen utilizaţi în terapia postmenopauzei
  30. Etanol din băuturile alcoolice
  31. Erionite
  32. Oxid de etilenă 
  33. Etoposidului solitar şi în asociere cu cisplatină şi bleomicina;
  34. Formaldehida
  35. Arseniură de galiu
  36. Helicobacter pylori (cu infecţie)
  37. Virusului hepatic B (cu infecţie cronică)
  38. Virusului hepatic C (cu infecţie cronică)
  39. Remedii din plante care conţin specii de plante din genul Aristolochia
  40. Virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (cu infecţie)
  41. Papilomavirus uman de tip 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 şi 66;
  42. Virusul uman limfotropic al celulelor T de tip I
  43. Melfalan 
  44. Methoxsalen (8-metoxipsoralen) plus radiatii ultraviolete A;
  45. 4,4′-metilen-bis (2-cloroanilină) (MOCA)
  46. MOPP şi alte chimioterapie combinate, inclusiv agenţi de alchilare
  47. Gaz muştar (iperită) 
  48. Naftilamina
  49. Radiaţii de Neutron
  50. Compuşi de nichel 
  51. 4- (N-Nitrosomethylamino) -1- (3-piridil) -1-butanonă (NNK)
  52. N-nitrozonornicotina (NNN)
  53. Opisthorchis viverrini (infecţie)
  54. Poluarea aerului 
  55. Particulele din poluarea aerului
  56. Fosforul-32, sub formă de fosfat
  57. Plutoniu-239 şi produsele sale de descompunere  (pot conţin plutoniu-240 şi alţi izotopi), sub formă de aerosoli;
  58. Radioiodinii, izotopi de scurtă durată, inclusiv iod 131, folosiţi la accidente de reactoare nucleare si la detonare armelor nucleare
  59. Radionuclizi, emiţători de particule α, depuse în interior
  60. Radionuclizi, emiţători de particule β, depuse în interior
  61. Radium-224 şi produsele sale de descompunere
  62. Radium-226 şi produsele sale de descompunere
  63. Radium-228 şi produsele sale de descompunere
  64. Radium-222 şi produsele sale de descompunere 
  65. Schistosoma haematobium (infectat)
  66. Silica, cristalin (inhalat sub formă de cuarţ sau cristobalit din activităţi ocupaţionale)
  67. Radiaţia solară
  68. Fibrele asbestiforme care conţin Talc 
  69. Tamoxifen
  70. 2,3,7,8-tetraclor-para-dioxina
  71. Tiotepa (1,1 ‘, 1 „-phosphinothioylidynetrisaziridine)
  72. Toriu-232 şi produsele sale de descompunere, administrate intravenos ca o dispersie coloidală de dioxid de toriu-232 
  73. Treosulfan
  74. Ortho-toluidină
  75. clorură de vinil
  76. Radiatii ultraviolete
  77. X-radiaţii şi radiaţii gamma

Sursa

Gătim cu Lenuța Gheorghiță ruladă cu stafide și fulgi de cocos. Rețetă ușoară și delicioasă

Interpreta care adoră să își alinte oamenii dragi cu delicii culinare făcute de ea. Și deoarece are acasă doi copii dornici de gustoșenii, Lenuța Gheorghiță se străduie să le îndeplinească poftele și le gătește diverse copturi. În acest video a zis să se împartă și cu voi cu o rețetă minunată de ruladă cu stafide.

Lăsați-ne în comentarii un plus dacă ai încercat rețeta!


„Mă mândresc că gătesc dulcele moldovenesc!”

În perioada 13 martie 2023 – 28 mai 2023, cumpărând orice produs Dr. Oetker și înregistrând numărul bonului fiscal prin SMS la nr.1817 sau pe www.oetker.md poți câștiga premiul mare 50.000 MDL sau alte 11 premii săptamanale a câte 5.000 lei.

SUCCES!!!

OMS: „COVID-19 rămâne printre noi”. Ce trebuie să facă planeta

Virusul care provoacă COVID-19 rămâne printre noi dar planeta începe să iasă din faza de urgenţă a pandemiei, a declarat astăzi şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, conform Agerpres.

El a precizat într-o conferinţă de presă că OMS va publica săptămâna viitoare un „ghid” pentru ţări ce va cuprinde informaţii cu privire la modul în care să facă trecerea de la răspunsul de urgenţă la managementul pe termen lung al COVID-19.

„Rămânem plini de speranţă că la un moment dat în acest an vom putea declara sfârşitul COVID-19 ca urgenţă internaţională de sănătate publică”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Însă virusul va rămâne printre noi şi toate ţările vor trebui să înveţe cum să se ocupe de el alături de alte boli infecţioase”, a adăugat şeful OMS.

Utilizarea antibioticelor în fermele de animale scade rezistența sistemului imunitar la om

Utilizarea la scară largă a antibioticelor în creșterea animalelor a dus la apariția unor bacterii care sunt mai rezistente la sistemul imunitar uman, au avertizat oamenii de știință, potrivit The Guardian.

Studiul arată că antimicrobianul colistin, care a fost folosit timp de decenii ca stimulator de creștere în fermele de porci și de pui din China, a dus la apariția unor tulpini de E coli care au mai multe șanse de a se sustrage primei linii de apărare a sistemului nostru imunitar.

Deși colistina este acum interzisă ca aditiv alimentar pentru animale în China și în multe alte țări, descoperirile trag un semnal de alarmă asupra unei noi și semnificative amenințări reprezentate de utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice.

„Acest lucru are potențial mult mai periculos decât rezistența la antibiotice”, a declarat profesorul Craig MacLean, care a condus cercetarea la Universitatea din Oxford.

„Evidențiază pericolul utilizării fără discernământ a antimicrobienelor în agricultură. Am ajuns din greșeală să ne compromitem propriul sistem imunitar pentru a obține pui mai grași.”

AMP sunt compuși produși de majoritatea organismelor vii în cadrul răspunsului lor imunitar înnăscut, care reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor.

Colistina se bazează pe AMP bacteriene, microbii folosesc compușii pentru a se proteja, dar este similară din punct de vedere chimic cu enele AMP produse în sistemul imunitar uman.

Utilizarea pe scară largă a colistinei la animale începând cu anii 1980 a declanșat apariția și răspândirea bacteriilor E coli purtătoare de gene de rezistență la colistină, ceea ce a dus în cele din urmă la restricționarea pe scară largă a utilizării acestui medicament în agricultură.

Dar cel mai recent studiu sugerează că aceleași gene permit agenților patogeni să se sustragă mai ușor de la AMP, care constituie o piatră de temelie a propriului nostru răspuns imunitar.

În cadrul studiului, E coli purtător al unei gene de rezistență, numită MCR-1, a fost expus la AMP-uri cunoscute ca având roluri importante în imunitatea înnăscută la pui, porci și oameni.

Rezistența antimicrobiană reprezintă o amenințare globală gravă. ONU a avertizat că până la 10 milioane de oameni pe an ar putea muri până în 2050 din cauza superbacteriilor și, prin urmare, nevoia de noi antibiotice este urgentă.

Există un interes crescând pentru potențialul medicamentelor AMP, iar unele dintre cele aflate în curs de dezvoltare includ medicamente bazate pe AMP umane.

sursa

Încep examenele de bacalaureat
Articolul anterior
12 motive pentru care apa oxigenată nu ar trebui să-ți lipsească din casă!
Articolul următor