Lista completă a produselor și activităților care provoacă cancerul

Curăţarea hornului, peştele sărat şi fracturarea hidraulică apar pe lista întocmită de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului drept lucruri care pot cauza cancerul. Carnea roşie, nu este pe listă. Lista a fost împărţită în trei categorii: „condiţii de expunere”, „amestecuri” şi „agenţi”.

separator

Circumstanţe cancerigene 

  1. Tutunul şi fumatul– este cea mai cunoscută expunere la cancer. Preparat din frunzele plantei de tutun, aprins în ţigări sau pipe produce un fum care este inhalat şi apoi expirat. Istoria fumatului începe înaintea anilor 5.000-3.000 î. Hr când planta era cultivată de agricultori în America de Sud.
  2. Lămpi solare şi aparatele de bronzat din solarii – şezlongul de bronzare este o instalaţie care emite radiaţii prin razele ultraviolete . În cazul bronzului cosmetic, persoanele se expun la radiaţia UV, care poate cauza cancer de piele, cataracte şi îmbătrânirea prematură a pielii.
  3. Producţia de aluminiu– riscurile sporite de cancer pulmonar şi de cancer la vezica urinară au fost raportate la muncitorii care lucrează cu instalaţiile de reducere a aluminiului. Fumul de la produsele chimice pe care muncitorii îl pot inhala şi expunerea la smoala de gudron de cărbune pentru perioade lungi pot cauza cancer.
  4. Arsenicul din apa potabilă– un chimic extrem de toxic utilizat în crearea de aliaje pentru industria manufacturieră, poate ajunge în apa potabilă, în special în apele freatice. Este cunoscut că arsenicul cauzează cancer de piele şi are o legătură cu cancerul de ficat, plămâni, rinichi, şi cancerul de la vizica urinară.
  5. Producţia auraminei(colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu şi de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile) – în rândul bărbaţilor angajaţi în producţia auraminei au fost găsite numeroare tumori la nivelul vezicii urinare. Aceste tumori sunt cauzate de inhalarea agenţilor nocivi, cum ar fi formaldeina şi suflul, substanţe folosite în procesul de fabricaţie.
  6. Producţia încălţămintei şi repararea acesteia– risc sporit al cancerului nazal şi leucemie. Riscul de cancer în fabricarea încălţămintei depinde de durata şi nivelul expunerii la cancerigeni precum praful, benzen şi alţi solvenţi.
  7. Curăţarea hornului – Acest proces, de curăţare a hornului de praf şi de cenuşă, a fost făcut, istoric vorbind, de băieţi capabili să urce pe horn. Acum, acest proces se face mecanizat. Această ocupaţie poate provoca o formă foarte specifică numită cancer “coşar”, cauzat de inhalarea şi înghiţirea accidentală a cărbunelui, fumului de lemn ars şi alte reziduuri.
  8. Gazificarea cărbunelui – Procesul de formare a gazului este întreţinut de anumite reacţii dintre cărbune, oxigen, auburi şi dioxid de carbon. A fost demonstrat că acest proces poate cauza cancer pulmonar.
  9. Distilarea cărbunelui cu gudron– derivat al cărbunelui, gudronul este un lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obţine prin distilarea uscată a unor materii organice. Este folosit ca o bază pentru învelişuri şi vopsele, în acoperişuri şi pavaj, şi ca liant în produse de asfaltare. Atât gudronul de cărbune cât şi smoala de gudron de cărbune au numeroşi compuşi chimici care includ cancerigeni cum e banzenul. Populaţia este expusă la aceste reziduuri prin poluarea mediului înconjurător.
  10. Producţia cocsului (produs solid obţinut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte şi întrebuinţat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică şi în gospodărie) – muncitorii la instalaţiile de cocs sunt expuşi la riscul cancerului pulmonar şi cancerului renal.
  11. Fabricarea mobilierului şi a dulapurilor – risc de cancer nazal;
  12. Minerit hematit (subteran) cu expunerea la radon– risc de cancer pulmonar;
  13. Fumatul pasiv– poate provoca risc de cancer pulmonar, afecţiuni ale inimii, accident vascular cerebral si boli pulmonare obstructive cronice.
  14. Extragerea fierului şi oţelului – risc de cancer pulmonar;
  15. Fabricarea izopropanolului(proces ce foloseşte acizi puternici)
  16. Fabricarea coloranţilor magenta– risc de cancer la vezica urinară;
  17. Expunerea profesională a unui pictor – risc de cancer pulmonar;
  18. Pavarea şi învelirea acoperişurilor cu smoală de gudron de cărbune
  19. Industria cauciucului – risc de cancer la vizica urinară, plămâni şi leucemie.
  20. Expunere profesională la vaporii puternici de acizi anorganici care conţin acid sulfuric – risc de cancer pulmonar;

Amestecuri cancerigene

  1. Amestecuri naturale de aflatoxine (familie de micotoxine cancerigene produse de către mucegaiuri) – risc de cancer la ficat;
  2. Băuturi alcoolice – risc de cancer la sân, colorectal, laringe, cancer la ficat, esofag, cavitatea bucală şi cancer la faringe;
  3. Nucile de arec(sau betel) – risc de cancer esofagian şi la cancer de gură;
  4. Betel fără tutun– risc de cancer la cavitatea bucala;
  5. Coajă de betel cu tutun– risc  de cancer la cavitatea bucala;
  6. Smoala de gudroane de cărbune;
  7. Gudronul de cărbune;
  8. Gazele emise la arderea combustibilului (din cărbune) de uz casnic;
  9. Evacuarea diesel;
  10. Uleiurile minerale, netratate şi tratate uşor;
  11. Fenacetină, amestecuri ce conţin analgezice– risc de tumori renale, pelviene şi ale tractului urinar;
  12. Plantele care conţin acid aristolohic– pot porvoca boli de rinichi şi cancer al tractului urinar;
  13. Bifenilii policloruraţi(PCB) – risc sporit de melanom, cancer la ficat, cancer la vezica biliara, cancerul tractului biliar, cancerul tractului gastro-intestinal, cancer la creier, şi poate fi legat de cancerul la sân;
  14. Peştele sărat în stil chinezesc – risc de cancer nazal şi la faringe;
  15. Uleiurile de şist (rocă stratificată având proprietatea de a se desface în plăci subţiri)
  16. Funingine;
  17. Produse din tutun(fără a fi fumate) – riscul de cancer de laringe şi gura;
  18. Praful de lemn– risc de cancer nazal;
  19. Carnea procesată– riscul de cancer intestinal;

Agenţi cancerigeni si grupuri de agenţi

  1. Acetaldehida;
  2. 4-Aminobifenil;
  3. Acizi şi plantele care conţin aristolochie;
  4. Arsen şi compuşi ai arsenului; 
  5. Azbest;
  6. Azatioprină (utilizată pentru reducerea răspunsului imunitar);
  7. Benzen;
  8. Benzidina;
  9. Benzo [a] piren;
  10. Beriliu şi compuşii de beriliu;
  11. Clornafazina (N, N-bis (2-cloretil) -2-naftilamina);
  12. Bis (clormetil) eter;
  13. Clormetil metil eter;
  14. 1,3-butadienă;
  15. 1,4-butandiol dimetansulfonat (Busulfan, Mileran);
  16. Cadmiu şi compuşi cadmiu;
  17. Clorambucil;
  18. Metil-CCNU (1- (2-cloretil) -3- (4-metilciclohexil) -1-nitrozuree; semustin);
  19. Crom (VI) şi compuşii;
  20. Ciclosporină (substanţă, dintr-o ciupercă, care neutralizează sistemul imunologic);
  21. Contraceptive hormonale, formele combinate (cele care conţin atât estrogen şi progesteron);
  22. Contraceptive orale, forme secvenţiale de contracepţie hormonală (consmulul acestora pe o perioadă de numai estrogen urmată de o perioadă de estrogen şi progesteron);
  23. Ciclofosfamida
  24. Dietilstilbestrol
  25. Coloranţi metabolizaţi la benzidină
  26. Virusul Epstein-Barr 
  27. Estrogenii, antiinflamatoare
  28. Estrogenii, nesteroidieni
  29. Estrogen utilizaţi în terapia postmenopauzei
  30. Etanol din băuturile alcoolice
  31. Erionite
  32. Oxid de etilenă 
  33. Etoposidului solitar şi în asociere cu cisplatină şi bleomicina;
  34. Formaldehida
  35. Arseniură de galiu
  36. Helicobacter pylori (cu infecţie)
  37. Virusului hepatic B (cu infecţie cronică)
  38. Virusului hepatic C (cu infecţie cronică)
  39. Remedii din plante care conţin specii de plante din genul Aristolochia
  40. Virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (cu infecţie)
  41. Papilomavirus uman de tip 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 şi 66;
  42. Virusul uman limfotropic al celulelor T de tip I
  43. Melfalan 
  44. Methoxsalen (8-metoxipsoralen) plus radiatii ultraviolete A;
  45. 4,4′-metilen-bis (2-cloroanilină) (MOCA)
  46. MOPP şi alte chimioterapie combinate, inclusiv agenţi de alchilare
  47. Gaz muştar (iperită) 
  48. Naftilamina
  49. Radiaţii de Neutron
  50. Compuşi de nichel 
  51. 4- (N-Nitrosomethylamino) -1- (3-piridil) -1-butanonă (NNK)
  52. N-nitrozonornicotina (NNN)
  53. Opisthorchis viverrini (infecţie)
  54. Poluarea aerului 
  55. Particulele din poluarea aerului
  56. Fosforul-32, sub formă de fosfat
  57. Plutoniu-239 şi produsele sale de descompunere  (pot conţin plutoniu-240 şi alţi izotopi), sub formă de aerosoli;
  58. Radioiodinii, izotopi de scurtă durată, inclusiv iod 131, folosiţi la accidente de reactoare nucleare si la detonare armelor nucleare
  59. Radionuclizi, emiţători de particule α, depuse în interior
  60. Radionuclizi, emiţători de particule β, depuse în interior
  61. Radium-224 şi produsele sale de descompunere
  62. Radium-226 şi produsele sale de descompunere
  63. Radium-228 şi produsele sale de descompunere
  64. Radium-222 şi produsele sale de descompunere 
  65. Schistosoma haematobium (infectat)
  66. Silica, cristalin (inhalat sub formă de cuarţ sau cristobalit din activităţi ocupaţionale)
  67. Radiaţia solară
  68. Fibrele asbestiforme care conţin Talc 
  69. Tamoxifen
  70. 2,3,7,8-tetraclor-para-dioxina
  71. Tiotepa (1,1 ‘, 1 „-phosphinothioylidynetrisaziridine)
  72. Toriu-232 şi produsele sale de descompunere, administrate intravenos ca o dispersie coloidală de dioxid de toriu-232 
  73. Treosulfan
  74. Ortho-toluidină
  75. clorură de vinil
  76. Radiatii ultraviolete
  77. X-radiaţii şi radiaţii gamma

Sursa

Variola maimuţei: O boală rară, de care oamenii se vindecă în general spontan. Cine poate dezvolta o formă mai gravă

Variola maimuţei, o boală care a provocat deja mai multe cazuri ce au fost detectate în Europa şi în America de Nord, este o maladie rară originară din Africa, de care oamenii se vindecă în general spontan, informează AFP, citat de Agerpres.

Turistul român din Grecia suspectat de variola... | News.ro

Ce este variola maimuței?

Apropiată de variolă, această afecţiune este considerată în prezent mult mai puţin gravă şi mai puţin contagioasă.

Variola maimuţei („monkeypox” în limba engleză) sau „ortopoxviroza simiană”, este o maladie considerată rară, cunoscută la oameni din 1970 şi identificată în premieră în Republica Democrată Congo.

„Identificarea în mai 2022 a unor focare de variola maimuţei în mai multe ţări non-endemice (unde boala nu circulă) şi fără legătură directă cu călătorii întreprinse în zona endemică este atipică,” a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Variola maimuţei este o boală infecţioasă care este cauzată de un virus transmis la oameni de animale infectate, cel mai adesea de rozătoare. Însă virusul a fost descoperit pentru prima dată în 1958 într-un grup de macaci care erau studiaţi în scopul unor cercetări ştiinţifice, de unde şi numele maladiei, au explicat specialiştii de la Institutul naţional de sănătate şi cercetare medicală din Franţa (INSERM).

Perioada de incubaţie poate varia în general între cinci şi 21 de zile, iar simptomele se aseamănă, fiind totuşi mai puţin severe, cu cele ale variolei (febră, dureri de cap, dureri musculare) în cursul primelor cinci zile.

Apoi, apar erupţii cutanate (pe faţă, palme, tălpi), leziuni, pustule şi, în cele din urmă, cruste.

Din 1970, cazuri de ortopoxviroză simiană la oameni au fost semnalate în 10 ţări africane.

În primăvara anului 2003, astfel de cazuri au fost confirmate şi în Statele Unite, marcând atunci prima apariţie a acestei boli în afara continentului african.

Cum se transmite?

Infecţia, în cazurile iniţiale, apare după un contact direct cu sângele, lichidele biologice, leziunile cutanate şi mucoasele animalelor infectate.

Potrivit cunoştinţelor medicale actuale, transmiterea secundară – denumită şi „interumană” – necesită un contact apropiat şi prelungit între două persoane şi se realizează în principal prin salivă sau prin puroiul din leziunile cutanate formate în timpul infectării.

Mai mulţi experţi au subliniat că deşi acest virus poate fi contractat în timpul unei activităţi sexuale, variola maimuţei nu este totuşi o boală cu transmitere sexuală. Această transmitere s-ar putea datora contactelor intime şi apropiate din timpul raporturilor sexuale, nu prin actul sexual în sine.

Cât este de gravă?

Variola maimuţei, aşa cum este ea cunoscută în prezent, se vindecă în general spontan, iar simptomele durează între două şi trei săptămâni.

Cazurile grave se produc mai frecvent la copii şi sunt asociate cu amploarea expunerii la virus, starea de sănătate a pacientului şi gravitatea complicaţiilor medicale.

Rata de mortalitate a acestei boli variază de la 1% la 10%, în funcţie de varianta virală detectată (există două), de ratele de infectare observate în zona endemică, în ţările cu sisteme de sănătate deficitare.

Însă îngrijirile medicale adecvate reduc considerabil riscurile şi cele mai multe dintre persoanele infectate se vindecă spontan. În ţările în care boala a fost detectată recent, nu a fost raportat niciun deces.

Există un tratament?

Deocamdată nu există tratamente sau vaccinuri specifice împotriva ortopoxvirozei simiene, dar poate fi limitată înmulţirea cazurilor, au explicat specialiştii de la OMS.

S-a dovedit în trecut că vaccinarea antivariolică avea o eficacitate estimată la 85% în prevenirea ortopoxvirozei simiene. Vaccinurile de primă şi a doua generaţie nu mai sunt utilizate în rândul populaţiei generale din anul 1984, după ce variola a fost eradicată.

Un vaccin de a treia generaţie (vaccin viu nereplicabil, folosind o tulpină care nu se înmulţeşte în organismul uman) este autorizat în Europa din iulie 2013 şi este indicat împotriva variolei la adulţi.

Serul beneficiază, de asemenea, de o autorizaţie de comercializare în Statele Unite pentru prevenirea variolei şi a variolei maimuţei.

sursa

Premieră medicală! Virusul revoluționar care ucide cancerul, injectat primului pacient uman

A fost injectat primul pacient uman cu un virus ”revoluționar” care ucide cancerul, după ce teste de succes pe animale arată că poate micșora tumorile de colon, plămâni, sâni, ovariene și pancreatice.

Chemo Creates Leaky Blood Vessels Helping Cancer Cells To Spread |  Technology Networks

În timp ce alte imunoterapii, cum ar fi inhibitorii punctelor de control, au fost eficiente în anumite tipuri de cancer, pacienții deseori recidivează și în cele din urmă încetează să răspundă, sau dezvoltă rezistență la acest tip de tratament, potrivit cercetătorilor.

În schimb, Vaxinia poate stimula sistemul imunitar al pacientului și poate crește nivelul unei proteine numite PD-L1 în tumori, făcând imunoterapia mai eficientă împotriva cancerului.

Vaxinia, (nume complet CF33-hNIS VAXINIA), este un tip de „virus oncolitic” – un virus găsit în natură care a fost modificat genetic special pentru a lupta împotriva cancerului.

Este dezvoltat de Imugene Limited, o companie specializată în terapii noi, care activează sistemul imunitar împotriva cancerului.

„Cercetările noastre anterioare au demonstrat că virușii oncolitici pot stimula sistemul imunitar să răspundă și să ucidă cancerul, precum și să stimuleze sistemul imunitar să răspundă mai mult la alte imunoterapii, inclusiv inhibitori ai punctelor de control”, a spus Daneng Li MD, cercetător principal al studiului, potrivit The Daily Mail.

„Acum este momentul să îmbunătățim și mai mult puterea imunoterapiei și credem că CF33-hNIS are potențialul de a îmbunătăți rezultatele pentru pacienții noștri în lupta lor cu cancerul”.

Studiul clinic de fază 1 își propune să recruteze 100 de pacienți cu cancer cu tumori solide metastatice sau avansate în aproximativ 10 locuri de testare din Statele Unite și Australia.

Se preconizează că va dura aproximativ 24 de luni.

Pacienții vor începe prin a primi o doză mică de Vaxinia, fie ca injecție direct în tumori, fie intravenos.

Odată ce siguranța Vaxina a fost demonstrată, unii participanți vor primi, de asemenea, un medicament de imunoterapie numit pembrolizumab, care îmbunătățește capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva celulelor care cauzează cancer.

„În mod interesant, aceleași caracteristici care, în cele din urmă, fac celulele canceroase rezistente la chimioterapie sau la tratamentul cu radiații sporesc de fapt succesul virusurilor oncolitice, cum ar fi CF33-hNIS”, a spus Yuman Fong MD, dezvoltatorul cheie al virusului modificat genetic.

”Sperăm să valorificăm promisiunea viralologiei și imunoterapiei pentru tratamentul unei game largi de tipuri de cancer mortale”.

sursa

Medicii neurochirurgi din țara noastră au realizat în premieră o intervenție minim-invazivă la creier cu echipament modern

O intervenție excepțională a avut loc la Instituția Medico-Sanitară Publică Institutul de Medicină Urgentă (IMSP IMU). Pentru prima dată la IMU, a fost efectuată operație de îndepărtare a unui adenom hipofizar gigant prin abord transnazal-trans-sfenoidal ghidat intraoperator, la care au fost utilizate tehnologii inovative.

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane, persoane în picioare şi interior

Operația a fost realizată cu ajutorul neuronavigației unde au fost utilizate reconstrucțiile 3D, a imaginilor de Imagistică prin Rezonanță Magnetică (RMN) și Tomografie Computerizată (CT) a creierului pacientului.

Toată intervenția a fost efectuată cu ajutorul microscopului neurochirurgical performant care îmbină imaginile intraoperatorii cu imaginile din neuronavigație.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană

Intervenția chirurgicală a durat două ore. Bărbatul de 67 de ani a fost salvat.

La intervenție, au asistat doi neurochirurgi (medicii Andronachi Victor, neurochirurg, șeful Departamentului de Neurochirurgie și Dr. Alexandru Andrusca, neurochirurg), un anesteziolog, o asistentă medicală de operație, medici rezidenți și infirmiere.

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane şi interior
Ar putea fi o imagine cu radiografie

Încep examenele de bacalaureat
Articolul anterior
12 motive pentru care apa oxigenată nu ar trebui să-ți lipsească din casă!
Articolul următor