Rolul glucidelor în alimentaţie

Când vorbim despre glucide, primul lucru care ne vine în minte este ”atenție îngrașă!”, pentru că le asociem cu cuvântul ”dulce”, respectiv ciocolată, prăjituri etc. Or, glucidele nu înseamnă numai aceste produse, care de altfel sunt nerecomandate a fi consumate. În plus, nu toate glucide sunt dulci

separator
(spre exemplu, celuloza, amidonul etc.) și ”tot ce-i mult strică”, contează cât consumi și ce glucide consumi.


Galina Tomaş,
Medic Magistru în
Sănătatea Publică

Află de la nutriționista Galina Tomaș care sunt glucidele recomandate și nerecomadate, care este doza zilnică și de ce ele sunt indispensabile metabolismului proteic și lipidic.

Care este rolul glucidelor?

În ceea mai mare parte glucidele au rol de material energetic, adică ele sunt sursa principală de energie necesară organismului nostru – un gram de carbohidrați elibereaza 4 kcalorii. Glucidele oferă cele mai multe și accesibile calorii. De aceea corpul uman are nevoie de un aport constant de glucide pentru a funcționa corespunzător. Ele participă la reglarea metabolismului lipidelor și proteinelor – ajută la arderea lipidelor și pot participa la formarea proteinelor, ajută la mecanismul de termoreglare a corpului, iar sistemul nervos se bazează exclusiv pe energia generată de glucide.

Glucidele sunt produse bogate în fibre vegetale și celuloză absorb toxinele din organism și le elimină; absorb grăsimle din organism și le elimină; absorb apa din organism și o elimină, inclusiv mărește peristaltica intestinală, respectiv deșeurile nu se depozitează pe intestinal gros, ca rezultat nu există constipație, miros neplăcut din pori, acneie etc.

Cum se transformă glucidele în energie?

Glucidele descompuse se transformă în glucoză (zahărul din sânge) care este apoi utilizat de organism. Atunci când acesta nu mai are nevoie de glucoză, se depozitează în ficat și mușchi sub fomă de glicogen (conținutul total este de 500g. glicogen – 1/3 localizat în ficat și 2/3 în mușchi). Dacă însă aportul de glucide nu se face prin hrană, atunci organismul folosește aceste reserve timp de 12 – 18 ore.

Clasificarea biochimică a glucidelor

  1. Monozaharide (zaharuri rapide) – compuse dintr-o singură moleculă. Cele mai importante fiind: glucoza (zahărul din sânge), fructoza (zahărul din fructe, miere), galactoza (zahărul din lapte), maltoza (în ceriale);
  2. Dizaharide – compuse de la 2 până la 6 molecule. Zaharoza (zahărul de consum), lactoza (zahărul din lapte), maltoza (zahărul din malt, obținut din cereale încolțite);
  3. Polizaharide (zaharuri lentre) – compuse din peste 10 molecule. Cele mai des întâlnite sunt: glicogen (depozitează în ficat și mușchi), fibre (celuloza și pectina – fructe, legume cereale, legumenoase), amidonul (cartofi, porumb, fasole, pâine, paste).

Monozaharidele se absorb rapid și stimulează brusc mecanismul de reglare a glicemiei (secreția de insulină), de aceea senzația de sațietatea nu durează mult. În schimb, glucidele complexe încep să se discompună din cavitatea bucală, apoi la nivelul intestinului subțire, până devin și ele carbohidrați simpli, după care glucoza este absorbită în sânge.

Ce înseamnă ”indice glicemic”?

Cantitatea de zaharuri absorbită de organism raportată la valoarea glicemică a glucozei reprezintă indicele glicemic.

  1. Produsele cu indice glicemic mare stimulează o secreție rapidă și mare de insulină, în consecință celulele organismului încep să depoziteze glicogen, iar cu timpul ele (celulele) devin rezistente la insulină, astfel apare diabetul zaharat de tip 2. Produsele cu indicele glicemic mare sunt: mierea, cartoful, porumbul, pâinea albă, dulciurile, produsele de patisserie, zahărul etc.
  2. Produsele cu indice glicemic mic se absorb mai greu și produc o creștere glicemică mai lentă, ele sunt: fructele (datorită prezenței fibrelor) etc.
  3. Produse cu indice glicemic mediu sunt: pâinea integrală, orez etc.

Vezi mai jos tabelul care cuprinde produsele cu IG (indice glicemic) scăzut și mediu.

Între 0 şi 35
Alimente cu indice glicemic scăzut:

►IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, ţelină, iaurt;
► IG 30: brânză proaspătă, morcovi, mandarine, clementine, lapte degresat, lapte de soia, pere, grepfruit, roşii, napi, marmeladă fără zahăr;
►IG 25: făină de soia, humus, cireşe, căpşuni, zmeură, seminţe de dovleac;
►IG 20: iaurt din soia, suc de lămâie fără zahăr, pudră de cacao;
► IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, măsline, salată verde, soia, varză, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă, castravete, ceapă, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de grâu;
►IG 10: avocado;
► IG 5: crustacei (homar, langustă, crab), oţet, condimente (piper, pătrunjel, oregano, busuioc, scorţişoară, vanilie);
►IG 0: carne (de vită, de pui), ceai, cafea (fără zahăr), fructe de mare.

Între 40 şi 50
Alimente cu indice glicemic mediu:

►IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de mere (fără zahăr);
► IG 45: cereale integrale, nucă de cocos, pâine prăjită, banane verzi, struguri, mărar;
► IG 40: fulgi de ovăz, unt de arahide fără zahăr, prune uscate, suc de morcov.

Sursa: http://www.doctormenci.ro

Care este doza zilnică de glucide?

Dacă ești o persoană activă consumă 5-8 g. înmulțite cu kilogramele corpului, astfel vei obține doza zilnică de glucide. Ele trebuie să conțină 50- 60 % din aportul zilnic de calorii.  Iar raportul dintre ele trebuie să fie reprezentat astfel: 70%  – polizaharide și 30% mono și dizaharide. Deci baza alimentației trebuie să fie de origine vegetală, deși și produsele de origine animală conțin puține glucide cum ar fi: lactatele, carnea, ficatul.

Simplu spus, există:

Glucide recomandate: rădăcinoase (morcovi, țelină, ridichii, napi, praz), fasole, linte, năut, mazăre, porumb, fructele, tărâțe, orez brun, orz, ovăz, cereale integrale, pâine integrală, pastele, în special, integrale.

Glucide nerecomandate: ceriale cu zahăr, prăjituri, sirop de zahăr, băuturi acidulate cu zahăr, zahăr, biscuiți, ciocolată, alcool, griș.

Insuficiența de glucide provoacă:

  • Dereglări metabolice
  • Scăderea în kg
  • Stăre persistentă de oboseală, stare nervoasă.

Surplusul de glucide provoacă:

  • Obezitate
  • Infiltrația lipidică a ficatului
  • Diabet zaharat
  • Hipoglicemia
  • Intoleranța la glucoză

Dacă practici antrenamentele shaping

Înainte și după antrenament cu 2-3 ore nu consuma glucide. Glicogenul (rezerva) din ficat îți furnizează energia de care ai nevoie, astfel vei reuși să slăbești. În plus, nu uita că trebuie să generezi un deficit de metabolim bazal (din doza de kcalorii recomandată scazi 300-400 kcalorii), astfel în timpul antrenamentelor organismul va încerca să suplinească acest deficit cu ”arderea” zonelor problematice, unde este aportul sanguin: talie, fese, coapse.

P.S. ”Consider că longevitatea vieții aparține glucidelor ”bune”. Dacă o persoană consumă 60 % glucide ”bune” din alimentația zilnică, reduce riscul de îmbolnăvire, încetinește procesul de îmbătrânire și evită posibilitatea apariției celulelor canceroase.”

Consumul cărnii de pui. Pro și contra

Consumul regulat de care de pui poate fi benefic. Totuși, el prezintă și unele riscuri pentru sănătate, scrie evz.ro.

Carnea de pasăre este un produs de bază la nivel mondial, apreciat pentru accesibilitatea, ușurința cu care se prepară și gustul său. Dar dincolo de atractivitatea sa culinară, carnea de pui oferă un beneficiu nutrițional semnificativ: este o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate.

Inițial, păsările de curte au fost apreciate pentru ouăle lor, consumul de carne devenind mai răspândit în timp. Înregistrările istorice indică faptul că egiptenii și romanii antici au crescut păsări, apreciindu-le atât pentru ouă, cât și pentru carne.

Industrializarea creșterii de păsări în secolul al XX-lea a transformat carnea de pui într-un aliment de bază în multe gospodării. Inovațiile în tehnicile de creștere, hrănire și agricultură au condus la o creștere rapidă a producției de pui. Dezvoltarea puiului de carne, crescut special pentru producția de carne, a revoluționat industria, făcând puiul mai accesibil pentru consumatori.

Proteine de înaltă calitate: Puiul este o sursă excelentă de proteine, esențiale pentru creșterea și întreținerea masei musculare.

Scăzut în grăsimi saturate: Puiul are un conținut relativ scăzut de grăsimi saturate, ceea ce îl face o alegere sănătoasă pentru inimă.

Bogată în nutrienți: Puiul este o sursă bună de diverse vitamine și minerale, cum ar fi niacina, vitamina B6 și seleniul.

Sprijină gestionarea greutății: Puiul este sărac în calorii și bogat în proteine, făcându-l o opțiune potrivită pentru gestionarea greutății.

Riscuri

Rezistența la antibiotice: Puiul poate conține antibiotice, contribuind la rezistența la antibiotice la oameni.

Salmonella și Campylobacter: Puiul poate fi contaminat cu aceste bacterii, ducând la intoxicații alimentare.

Colesterol: Deși puiul are un conținut scăzut de grăsimi saturate, poate totuși crește nivelul de colesterol din cauza conținutului său relativ ridicat de colesterol.

Metode de procesare și gătit: Produsele din pui prăjite sau procesate pot fi bogate în calorii, sare și grăsimi nesănătoase.

Pentru a maximiza beneficiile

Alege pui organic sau de crescătorie liberă atunci când este posibil.

Gătește puiul în siguranță: Asigură-te că îl manipulezi, depozitezi și gătești corespunzător pentru a preveni bolile alimentare.

Optează pentru pui la grătar, copt sau fiert în locul celui prăjit.

Consumă-l cu moderație: Echilibrează-ți dieta cu o varietate de surse de proteine.

Care este cel mai bun mod de a pierde în greutate?

Profesioniștii din domeniul medical, cercetătorii și oamenii obișnuiți au lăudat medicamente precum Ozempic și Wegovy pentru beneficiile lor. Printre acestea se numără sprijinul oferit în gestionarea zahărului din sânge și pierderea în greutate. Dar aceste medicamente sunt doar un pas. O dietă bazată pe fibre te poate ajuta să-ți atingi obiectivele de sănătate, scrie evz.ro.

Într-adevăr, medicamentele au fost supuse unor studii clinice. Acestea au indicat că sunt incredibil de eficiente, ajutând oamenii să piardă în medie 15% din greutatea lor corporală. Cu toate acestea, experții și cercetătorii sugerează că aceste medicamente sunt mai eficiente atunci când sunt combinate cu modificări ale stilului de viață. Cel mai important lucru este dieta. Rezultatele unui studiu recent din Journal of Nutrition evidențiază rolul dietei în pierderea în greutate. Mai exact, poți slăbi mai ușor consumând un tip specific de fibre numit beta-glucan.

Dietă bazată pe fibre

Cercetătorii au descoperit că suplimentele de beta-glucan au fost singurele fibre testate care au redus conținutul de grăsime și greutatea corporală la șoareci în 18 săptămâni. Un dietetician spune că studiul servește ca o demonstrația. Se demonstrează că nimic nu te va ajuta să slăbești fără efort- nici măcar medicamente anti-obezitate.

„Aportul de fibre influențează microbiota intestinală, care ajută sănătatea metabolică. Este important să ne concentrăm pe dietă, exerciții fizice și abordări farmaceutice pentru a rezolva obezitatea în mod sigur și eficient”, spune Dr. Chris Moh. Acesta este consilier de fitness și nutriție la Fortune Recomands Health.

Cu toate acestea, se pare că ar putea exista multe beneficii în ceea ce privește consumul de fibre. Acest tip de dietă a devenit foarte populară pe rețelele sociale datorită impactului bun asupra sănătății intestinale. Vestea bună? Fibrele beta-glucan se află într-un aliment preferat pentru micul dejun. În cadrul studiului, experții au evidențiat modalități de a obține fibre beta-glucan. Acestea ar putea avea unele beneficii de pierdere în greutate similare cu cele ale Ozempic.

Tipuri de fibre și beneficiile lor

Există mai multe tipuri de fibre. Să începem cu cele solubile în apă. Fibrele beta-glucan sunt solubile în apă. „Fibrele solubile în apă se dizolvă pentru a forma o substanță asemănătoare gelului. Ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge și promovează un intestin sănătos”, spune Michelle Routhenstein, dietetician. Tipurile de fibre solubile studiate sunt:

  • Beta-glucan. (Ovăz, orz, orez, ciuperci și alge marine)
  • Pectină (Portocale, lămâi, lime, grapefruit, fasole și roșii)
  • Dextrină de grâu (Adăugată la alimentele procesate, cum ar fi supele și sosurile, pentru a le îngroșa și a crește conținutul de fibre)

Fibrele care sunt mai puțin solubile sau insolubile nu sunt la fel de ușor de digerat. Ele se atașează de alte materiale din stomac și ies mai greu din organism. Asta nu înseamnă că sunt „rele”, totuși. Să luăm de exemplu fibrele de amidon.  „Rezistă digestiei în intestinul subțire și fermentează în intestinul gros, producând acizi grași”, spune Dr. Mohr. Routhenstein spune că leguminoasele și cerealele integrale au fibre de amidon. Fibra de celuloză este o altă fibră insolubilă inclusă în cercetare. Dr. Mohr spune că se găsește în fructe, legume, nuci și cereale integrale.

Fibre și pierderea în greutate

Dr. Mohr explică faptul că cercetătorii au hrănit șoarecii cu diete bogate în grăsimi cu diverse fibre pe bază de plante:

  • Beta-glucan
  • Pectină
  • Dextrină de grâu
  • Amidon
  • Celuloză

Experimentul a durat 18 săptămâni, iar Dr. Mohr spune că cercetătorii au măsurat:

  • Greutatea corporală
  • Adipozitatea (grăsimea)
  • Cheltuielile energetice
  • Toleranța la glucoză
  • Modificări ale microbiotei intestinale

Cum au afectat diferitele tipuri de fibre organismul

Lena Bakovic, nutriționist, spune că rezultatele sugerează că beta-glucanul ar putea ajuta la gestionarea greutății și la controlul glicemiei. „S-a constatat că scade procentul de grăsime și greutatea corporală la șoareci. Rezultatele au fost comparate cu alte tipuri de fibre, care nu au produs efecte similare. Beta-glucanul, în comparație cu alte fibre, este ușor utilizat sau fermentat de bacteriile din intestinul nostru, crescând concentrațiile de butirat. Butiratul crește atunci când bacteriile descompun fibrele”, spune Bakovic.

De ce beneficiile acestei fibre au fost comparate cu Ozempic? „Butiratul, pe cont propriu, crește eliberarea peptidei GLP-1, care promovează eliberarea insulinei și ajută la gestionarea greutății”, spune Bakovic.

Cu toate acestea, studiul a avut limitări, începând cu faptul că cercetătorii au folosit șoareci. „Studiile pe șoareci de multe ori nu se traduc perfect la rezultatele umane din cauza diferențelor în fiziologie și metabolism. Dietele umane sunt mai complexe, iar răspunsurile individuale la fibre pot varia foarte mult”, spune Routhenstein.

Totuși, Routhenstein spune că studiile pe șoareci pot oferi un punct de plecare. În timp ce rezultatele sunt promițătoare, sunt necesare studii pe oameni pentru a confirma dacă aceste constatări sunt aplicabile.

Consumul de fibre la micul dejun

Poți consuma la micul dejun un aliment delicios, care îți va oferi aportul de fibre de care ai nevoie.  „Ovăzul este o sursă excelentă de beta-glucan, care nu numai că ajută la reglarea colesterolului, dar ajută și la menținerea nivelului stabil de zahăr din sânge. Completați cu fructe de pădure proaspete, un strop de scorțișoară și o mână de nuci pentru un plus de proteine și grăsimi sănătoase”, sugerează Dr. Mohr.

Ciocolata din Dubai: Ce conține rețeta celui mai inedit desert care a ”înnebunit” rețelele sociale

De mai multe luni, ciocolata Dubai a devenit un desert extrem de căutat pe glob, grație combinației unice de ingrediente: ciocolată topită, cataif și pastă de fistic.

Ciocolata din Dubai

Un desert ciocolatos cu fistic, ulei de cocos și aluat crocant.

  • Timp de preparare: 15 minute
  • Porții: 4

Ingrediente

Pentru stratul de ciocolată:

  • Ciocolată neagră: 300 g
  • Ciocolată cu lapte: 100 g
  • Ulei de cocos: 1 linguriță
  • Ciocolată albă: 50 g

Pentru umplutura de fistic:

  • Aluat gata preparat (kunafa sau similar): 150 g
  • Pastă de fistic: 75 g
  • Fistic mărunțit: 15 g
  • Sare (de orice tip): 1 vârf de cuțit

Mod de preparare

1. Pregătirea aluatului crocant

Taie aluatul kunafa în bucăți mici și prăjește-l într-o tigaie, la foc mic, până devine auriu (aproximativ 5 minute). Amestecă constant pentru a evita arderea. După ce este gata, transferă aluatul într-un bol și lasă-l deoparte.

2. Topirea ciocolatei cu lapte și a ciocolatei negre

Pune ciocolata cu lapte și ciocolata neagră într-un bol și topește-le la microunde, amestecând la fiecare 10 secunde. Procesul ar trebui să dureze aproximativ un minut. După ce s-au topit complet, adaugă uleiul de cocos și amestecă bine până la omogenizare. Lasă compoziția deoparte.

3. Prepararea umpluturii de fistic

Dacă pasta de fistic este prea tare, încălzește-o timp de 20 de secunde la microunde. Adaug-o peste aluatul crocant, presară un vârf de cuțit de sare și pudra de fistic (poți mărunți fisticul într-un mojar, dacă nu ai pudră gata pregătită). Amestecă bine totul.

4. Asamblarea desertului

Într-un alt bol, topește ciocolata albă folosind aceeași tehnică. Toarn-o la baza formei în care vei pune desertul. Peste stratul de ciocolată albă, adaugă amestecul de ciocolată cu lapte și ciocolată neagră, nivelând cu dosul unei linguri.

Umple fiecare formă de desert cu umplutura de fistic, apoi nivelează din nou.

5. Sigilarea desertului cu ciocolată

Toarnă restul de ciocolată cu lapte și ciocolată neagră deasupra umpluturii, netezind cu grijă. Îndepărtează excesul și pune formele în congelator pentru 2 ore.

6. Servire

Scoate batoanele de ciocolată din congelator și din forme. Servește desertul cu o cafea aromată sau un ceai fără zahăr pentru a echilibra dulceața.

sursa: odoras.md

Vaccin anti-fumat
Articolul anterior
Prăjitură cu cremă de ciocolată, cafea şi migdale
Articolul următor