Buzele voluptoase fac parte din portretul ideal al frumuseţii de astăzi, iar mărirea acestora cu ajutorul filerelor sunt tot mai solicitate în cabinetele de chirurgie estetică. Injectările cu acid hialuronic, deși sunt mai simplu de realizat comparativ cu operațiile plastice clasice, necesită o bună pregătire a specialistului care le efectuează și folosirea unui produs de foarte bună calitate, fără reacții adverse. Deoarece principalul risc, asociat acestui tip de proceduri, este aspectul nenatural și inestetic al buzelor, eritem și chiar echimoze.
Pentru a afla mai multe detalii privind riscurile folosirii substanțelor necertificate, dar și care ar fi soluțiile de tratament aflați în materialul video de mai jos.
Medicii neurochirurgi din țara noastră au realizat în premieră o intervenție minim-invazivă la creier cu echipament modern
O intervenție excepțională a avut loc la Instituția Medico-Sanitară Publică Institutul de Medicină Urgentă (IMSP IMU). Pentru prima dată la IMU, a fost efectuată operație de îndepărtare a unui adenom hipofizar gigant prin abord transnazal-trans-sfenoidal ghidat intraoperator, la care au fost utilizate tehnologii inovative.
Operația a fost realizată cu ajutorul neuronavigației unde au fost utilizate reconstrucțiile 3D, a imaginilor de Imagistică prin Rezonanță Magnetică (RMN) și Tomografie Computerizată (CT) a creierului pacientului.
Toată intervenția a fost efectuată cu ajutorul microscopului neurochirurgical performant care îmbină imaginile intraoperatorii cu imaginile din neuronavigație.
Intervenția chirurgicală a durat două ore. Bărbatul de 67 de ani a fost salvat.
La intervenție, au asistat doi neurochirurgi (medicii Andronachi Victor, neurochirurg, șeful Departamentului de Neurochirurgie și Dr. Alexandru Andrusca, neurochirurg), un anesteziolog, o asistentă medicală de operație, medici rezidenți și infirmiere.
Sunt înregistrate cazuri de variola maimuței în Moldova? Răspunsul ANSP. Ce ne recomandă specialiștii
Agenția Națională pentru Sănătate Publică monitorizează situația epidemiologică privind cazurile de variolă a maimuței raportate la nivel mondial, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și anunță că în Republica Moldova astfel de cazuri sau suspiciune de îmbolnăvire nu au fost înregistrate.
Variola maimuței este o boală cauzată de un virus și este numită astfel deoarece a fost identificată, pentru prima dată în anul 1958, în colonii de maimuțe ținute pentru cercetare. La om a fost detectată în 1970. Variola maimuței se întâlnește, în mod obișnuit, în Africa Centrală și de Vest, unde există păduri tropicale și unde trăiesc de obicei animalele care pot fi purtătoare de virus.
Variola maimuței nu este considerată a fi foarte contagioasă. Ea se poate răspândi de la animale infectate la oameni și de la o persoană, care are simptome, la alta, prin contact fizic apropiat. Erupția cutanată, fluidele corporale și crustele sunt deosebit de infecțioase, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. La fel, pot fi infecțioase și leziunile la nivelul cavității bucale ceea ce înseamnă că virusul se poate răspândi prin salivă.
Simptomele variolei maimuței de obicei sunt febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri de spate, ganglioni limfatici umflați și erupție cutanată sau leziuni. Leziunile pot fi plate sau ușor înălțate, umplute cu lichid limpede sau gălbui. Erupția se concentrează pe față, palme și pe tălpi, dar poate apărea și la nivelul cavității bucale, pe organe genitale și ochi. În cele mai multe cazuri, simptomele variolei maimuței au dispărut de la sine în câteva săptămâni. OMS anunță că deocamdată nu este clar dacă persoanele care nu prezintă simptome pot răspândi boala.
În baza recomandărilor OMS, Agenția Națională pentru Sănătate Publică vine cu următoarele informații:
este importantă spălarea mâinilor cu apă și săpun și folosirea unui dezinfectant pe bază de alcool;
este necesar ca o persoană cu suspiciune de variola maimuței să consulte medicul și să fie izolată, iar cei care o îngrijesc să utilizeze măsuri de protecție personală;
nu există tratament specific pentru variola maimuței;
infecția se manifestă prin simptome ușoare, majoritatea celor infectați se recuperează în câteva săptămâni, fără tratament;
cei mai expuși riscului de a face variola maimuței sunt persoanele care au avut contact apropiat cu o persoană cu variola maimuței;
rezidenții și călătorii în țările endemice ar trebui să evite contactul cu animalele bolnave (moarte sau vii) care ar putea fi infectate cu virusul variola maimuței și ar trebui să se abțină de la consumul sau manipularea vânatului sălbatic.
Menționăm că, începând cu luna mai 2020, în mai multe țări în care boala nu este endemică au fost identificate cazuri de variola maimuței la persoane. Mai exact, din data de 21 mai, 92 de cazuri confirmate de laborator și 28 de cazuri suspectate de variola maimuței cu investigații în curs au fost raportate la OMS din 12 state membre care nu sunt endemice pentru virusul variolei maimuței. OMS anunță că studiile sunt în curs de desfășurare în țările afectate pentru a determina sursa de infecție a fiecărui caz identificat.
Prima țară care introduce carantină obligatorie pentru pacienții infectați cu variola maimuței
Belgia a devenit prima țară din lume care a introdus carantină obligatorie de 21 de zile pentru persoanele infectate cu variola maimuței, scrie Politico, citat de digi24.ro. Țara a raportat patru cazuri de îmbolnăvire în ultima săptămână. Autoritățile sanitare belgiene au luat această decizie vineri, scrie presa din Belgia.
Contacții celor infectați cu variola maimuței nu sunt obligați să se autoizoleze, dar trebuie să fie atenți, mai ales dacă intră în contact cu persoane vulnerabile.Variola maimuță este o boală din aceeași familie cu variola, iar simptomele includ o erupție cutanată, febră, dureri musculare și dureri de cap.
Variola maimuță are o mortalitate mai scăzută decât variola, de sub 4%. Experții sunt însă îngrijorați de răspândirea neobișnuită a bolii în afara Africii, acolo unde este întâlnită frecvent.
Institutul de Boli Tropicale din Belgia a transmis că riscul apariției unui focar mai mare în țară este scăzut, potrivit cotidianului belgian Le Soir .
Sâmbătă, microbiologul Emmanuel André, coordonator al laboratorului național pentru Covid-19, a anunțat printr-un mesaj pe Twitter că un al patrulea caz de variola maimuței a fost confirmat în țară. „Pacientul este tratat în Valonia și are legătură cu un eveniment de la Anvers în care au fost infectate alte două persoane”, a scris el, referindu-se la un festival care a avut loc în acel oraș, în mai.
Sâmbătă, Organizația Mondială a Sănătății a raportat că 92 de cazuri au fost confirmate în 12 țări, 28 de cazuri suspecte fiind investigate. Au fost confirmate cazuri de variola maimuță în Marea Britanie, Portugalia, Suedia, Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, SUA, Canada și Australia.
În Marea Britanie, Susan Hopkins, responsabil al agenţiei britanice pentru siguranţă sanitară (UKHSA), a declarat duminică pentru BBC că zilnic s-au detectat mai multe cazuri de variola maimuţelor.
Ministrul britanic al Educaţiei, Nadhim Zahawi, a spus că Guvernul britanic tratează problema „foarte, foarte serios”.
