Șoferul unui troleibuz din capitală ar fi leșinat în timp ce conducea

Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Trei Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, care sunt considerați unii dintre cei mai mari teologi creștini. Cu această ocazie, în lăcașurile sfinte din țară sunt oficiate servicii divine, transmite MOLDPRES.

Cei trei mari dascăli ai creştinătăţii – Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Grigorie Teologul au trăit în secolul al IV-lea. Aceștia au studiat la cele mai înalte şcoli din Alexandria şi Atena, fiind admiraţi de marile personalităţi ale vremii, pentru înțelepciunea lor.

Cei trei şi-au dăruit averile Bisericii şi săracilor şi s-au dedicat slujirii lui Dumnezeu, mai întâi ca monahi, iar apoi ca înalţi ierarhi şi dascăli.Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Grigorie Teologul au lăsat scrieri de mare importanță pentru doctrina creștină.

Sfântul Vasile cel Mare a fost episcop de Cezarea în Capadocia, în sec. IV. Este primul episcop creștin care a pus problema unei asistențe sociale organizate în Biserică.

Al doilea Sfânt Ierarh, Grigorie Teologul a fost coleg de școală cu Sfântul Vasile cel Mare la Atena, și episcop de Sasima. El a fost chemat de credincioșii din Constantinopol să le fie episcop. Sfântul Grigorie și-a câștigat renumele de Teologul prin cele cinci cuvântări ținute într-o bisericuță, despre Sfânta Treime, despre egalitatea și distincția celor trei persoane ale Sfintei Treimi.

Sfântul Ioan Gură de Aur a fost și el Arhiepiscop de Constantinopol între anii 398 și 407. Era un orator fără egal în vremea lui. El a lăsat Bisericii multe comentarii biblice și Sfânta Liturghie care se oficiază în cea mai mare parte a anului în biserici.

Potrivit cărților bisericești, cei Trei ierarhi, Vasile, Grigorie și Ioan, au fiecare câte o zi de sărbătoare în calendarul creștin, dar ei sunt pomeniți și la 12 februarie împreună. Sărbătoarea comună a Sfinților Trei Ierarhi de astăzi vorbește despre ierarhia care nu învrăjbește, ci unește prin credință și iubire.

În tradiția populară se spune că de astăzi se schimbă vremea. De acum, se zice că „se strâmbă pârtiile”, iar vremea dă spre primăvară. Dacă streșinile curg, primăvara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă. Tradiția populară mai spune că cine va lucra în aceasta zi, nu-i va merge bine „în ale casei” și poate să orbească. La sate se obișnuiește ca în această zi de sărbătoare să se facă praznice de pomenire a morților, iar fetele tinere se roagă și țin post pentru a fi fericite.

Oamenii de ştiinţă de la universitatea americană Columbia au descoperit neuroni specializaţi în creierul şoarecilor care le ordonă animalelor să se oprească din mâncat, scrie stirileprotv.ro.

Deşi se ştie că multe circuite de hrănire din creier joacă un rol în monitorizarea consumului de alimente, neuronii din aceste circuite nu iau decizia finală care ne opresc din mâncat.

Neuronii identificaţi de cercetătorii de la Columbia, un nou element al acestor circuite, sunt localizaţi în trunchiul cerebral, cea mai veche parte a creierului vertebratelor.

Descoperirea lor ar putea conduce la noi tratamente pentru obezitate.

„Aceşti neuroni nu seamănă cu niciun alt neuron implicat în reglarea saţietăţii”, a declarat dr. Alexander Nectow, medic-cercetător la Colegiul Vagelos de Medicină şi Chirurgie al Universităţii Columbia, care a condus cercetarea, într-un comunicat.

El spune că, alţi neuroni din creier se limitează, de obicei, la detectarea alimentelor introduse în gură, la modul în care alimentele umplu intestinul sau la nutriţia obţinută din alimente.

„Neuronii pe care i-am găsit sunt speciali prin faptul că par să integreze toate aceste informaţii diferite şi chiar mai mult”, explică cercetătorul.

Celule identificate în trunchiul cerebral

Decizia de a nu mai mânca este un fenomen familiar.

„Se întâmplă de fiecare dată când ne aşezăm să luăm masa: La un moment dat, în timp ce mâncăm, începem să ne simţim sătui, apoi ne săturăm şi mai mult, iar apoi ajungem la un punct în care ne gândim, bine, este suficient”, explică dr. Nectow.

Cum ştie creierul când corpul s-a săturat şi cum acţionează pe baza acestei informaţii pentru a ne opri din mâncat?

Alţi cercetători au localizat anterior celulele care iau decizii în trunchiul cerebral, dar pistele s-au oprit acolo.

Laboratorul de la Columbia a utilizat noi tehnici unicelulare care fac posibilă pătrunderea într-o regiune a creierului şi distingerea diferitelor tipuri de celule care, până acum, au fost greu de distins unele de altele.

„Această tehnică – profilarea moleculară cu rezoluţie spaţială – ne permite să vedem unde se află celulele în trunchiul cerebral şi cum arată compoziţia lor moleculară”, continuă dr. Nectow.

În timpul profilării unei regiuni a trunchiului cerebral cunoscută pentru procesarea semnalelor complexe, cercetătorii au observat celule pe care nu le cunoşteau şir care aveau caracteristici similare cu alţi neuroni implicaţi în reglarea apetitului. „Oh, asta este interesant”, ne-am spus. „Ce fac aceşti neuroni?”

Neuronii care urmăresc fiecare muşcătură

Pentru a vedea cum influenţează neuronii alimentaţia, cercetătorii i-au proiectat astfel încât să poată fi activaţi şi dezactivaţi cu ajutorul luminii.

Atunci când neuronii erau activaţi de lumină, şoarecii mâncau mult mai puţin. Intensitatea activării a determinat cât de repede animalele au încetat să mănânce.

„Interesant este faptul că aceşti neuroni nu semnalează doar o oprire imediată; ei ajută şoarecii să-şi încetinească treptat alimentaţia”, completează Srikanta Chowdhury, cercetător ştiinţific în cadrul laboratorului condus de dr. Nectow.

Cei doi au analizat, de asemenea, modul în care alte circuite alimentare şi hormoni au afectat neuronii. Ei au descoperit că neuronii au fost reduşi la tăcere de un hormon care creşte pofta de mâncare şi activaţi de un agonist GLP-1, o clasă de medicamente acum populare pentru tratarea obezităţii şi a diabetului.

Aceste experimente au descoperit că aceste semnale de intrare au ajutat neuronii să urmărească fiecare muşcătură a şoarecilor.

„În esenţă, aceşti neuroni pot mirosi mâncarea, pot vedea mâncarea, pot simţi mâncarea în gură şi în intestin şi pot interpreta toţi hormonii intestinali care sunt eliberaţi ca răspuns la mâncare”, spune dr. Nectow. „Şi, în cele din urmă, valorifică toate aceste informaţii pentru a decide când este suficient şi ne opresc din mâncat”.

Deşi neuronii specializaţi au fost identificaţi deocamdată doar la şoareci, dr. Nectow spune că localizarea lor în trunchiul cerebral, o parte a creierului care este în esenţă aceeaşi la toate vertebratele, sugerează că este foarte probabil ca oamenii să aibă aceiaşi neuroni.

„Credem că este un nou punct de intrare major pentru a înţelege ce înseamnă să fii sătul, cum se întâmplă acest lucru şi cum este valorificat pentru a încheia o masă”, adaugă dr. Nectow. „Şi sperăm că ar putea fi folosit pentru terapiile împotriva obezităţii pe viitor”.

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, ajustarea indicatorilor la calculul compensațiilor pentru energie pentru perioada decembrie 2024 – martie 2025. Astfel, compensațiile la energie sub formă de plată monetară, în special pentru cei care consuma gaze naturale, vor crește, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Modificările vin să atenueze impactul generat de majorarea tarifelor la gazele naturale, de la 1 decembrie 2024, prin ajustarea formulelor de calcul pentru compensații. 

Astfel, valoarea minimă a compensației crește de la 300 de lei la 500 de lei pentru toate tipurile de energie. Valoarea maximă va spori de la 800 lei la 1000 lei pentru gaze naturale, iar pentru energia termică, electricitate și combustibil solid valoarea maximă va rămâne la nivelul de 800 lei. 

„Compensația medie va crește de la 524 de lei în luna noiembrie la 715 lei în luna decembrie. Aceste compensații vor asigura un tarif final pentru cetățeni care nu este mai mare decât cel de anul trecut”, a spus Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Modificările mai prevăd că testul de non-vulnerabilitate nu se aplică gospodăriilor casnice în componența cărora se află cel puțin o persoană cu dizabilitate severă. Măsura va oferi sprijin adițional pentru perioada rece a anului tuturor familiilor cu persoane cu dizabilități.

Compensațiile aferente perioadei decembrie 2024 – martie 2025 vor fi distribuite beneficiarilor în perioada ianuarie – aprilie 2025. Decizia privind valoarea compensației pentru luna decembrie va putea fi vizualizată în cabinetul personal începând cu 10 ianuarie. 

Pentru luna decembrie 2024, implementarea proiectului presupune un cost total în valoare de 500 milioane lei, pentru circa 670 de mii de beneficiari. 
În luna noiembrie, peste 703 mii de gospodării s-au înregistrat în Sistemul Informațional compensatii.gov.md, iar în luna decembrie au fost înregistrate peste 33 de mii de cereri noi.