Cazul bebelușului de 6 săptămâni din Suceava, care s-a stins din viață în timpul botezului, după ce o cantitate mare de apă a ajuns în organele sale respiratorii, a cutremurat opinia publică. Părinții și-au pus mai multe întrebări: cum pot fi evitate asemenea tragedii, cum ar trebui să aibă loc procedura de botez, la ce vârstă ar trebui botezat un copil?
Părintele Savatie Baștovoi a venit cu o explicație în contextul acestui caz grav, relatând care este de fapt relația firească a unui nou-născut cu apa.
Potrivit părintelui, copiii pot fi botezați și la o vârstă mai mare, fără ca părinții să se teamă de acest lucru.
”Părerea mea despre botezul la 6 săptămâni este cunoscută în cercuri restrânse. Acum o voi face publică.
În toată frumusețea Bisericii, în liniștea ei înălțătoare, în bunămireasma ei de rai, în dulceața cântărilor nu am înțeles niciodată spectacolul grotesc când un prunc căruia nu i s-a uscat bine buricul este trântit sub apă în timp ce țipă ca din gură de șarpe.
Să-mi lămurească cineva cum e argumentată această urgență a botezului, încât să nu mai poată aștepta ca acel copil să se înzdrăvenească? Paralela cu tăierea împrejur vechi testamentară nu e deloc potrivită, pentru că botezul e altceva. Iar celălalt argument, „ca să nu moară nebotezat”, e de-a dreptul aberant. Uite că poate muri botezat”, susține Savatie Baștovoi.
Preotul a ținut să menționeze și câteva reguli care ar trebui respectate în timpul ceremoniei de botez.
Câteva gânduri elementare despre prunci și apă:
- ● Pruncul nu știe că sub apă nu se respiră și nu își poate ține respirația în mod rațional cum o face un adult.
- ● Pruncul plânge pentru că se simte în pericol în mâini care miros altfel decât mama sa. Când e trântit în apă resimte un pericol de moarte, de aceea țipă ca la tăiere, nu pentru că nu e de acord cu botezul.
- ● Când pruncul plânge, el deschide larg gura pentru a inspira aer. Dacă în acel moment îl trântești sub apă, el va trage, în loc de aer, apă în piept. Pruncul nu știe că sub apă nu se respiră. Nu este adevărat că îl puteți scufunda pe segmentul când a inspirat și urmează expirarea – deoarece are spasme de plâns, ritmul respirației poate fi încălcat și poate inspira apă.
- ● Îndemânarea preotului de a acoperi nasul și gura nu aș recomanda-o tururor, mi se pare ceva ce ține de abilități de lecari, nu de preoție. E destul ca cineva să nu fie atât de îndemânatic ca să se producă o tragedie. Una la zece milioane e destul.
- ● Botezul nu este și nu poate fi o practică riscantă. Nu există nici o virgulă în procentul de risc în botez. Discuțiile despre afundare sau stropire nu își au rostul. Întrebarea care se impune nu este dacă mai botezăm prin afundare, ci pe cine, cum și când afundăm. În sfârșit, atunci când e de apărat, ne apărăm, dar de ce ne mirăm când suntem huliți pentru că a fost adus copilul viu la botez și a fost scos mort?
La țăranii moldoveni există chiar și până azi rânduiala ca bărbatul să nu ia prunc în brațe până la un an.
”Cred că acest obicei s-a impus și el din cauza că bărbații pur și simplu nu știu să apuce un prunc sugar, nu au simțul natural necesar și îi pot dăuna. Hristos a zis: „Lăsați copiii să vină la Mine!” Nu a zis: „Aduceți copiii la Mine”. Eu cred că un copil ar trebui botezat la vârsta când îl recunoaște pe părintele său și întinde bucuros mâinile să îl apuce de barbă. Dacă judecată mea vă pare greșită, iertați-mă.”, a dezvăluit părintele Savatie Baștovoi într-o postare pe Facebook.
Despre frica botezului prea târziu:
,,În urma comentariului despre botezul pruncilor, am putut citi cam toate ereziile și superstițiile băbești cu care trăiește o parte din ortodocși”, afirmă părintele. ,,De la păcatul strămoșesc care se iartă prin botez și fără de care pruncul nu are înger și de aceea nu este apărat de Dumnezeu, până la închiderea raiului pentru pruncii morți nebotezați și imposibilitatea mamei de a ieși din casă”.
,,Nu sunt împotriva botezului sugarilor și de nicăieri nu reiese asta, susțin doar că botezul la vârsta de doi, trei ani este întru totul conform practicii Bisericii. Consider însă că botezul cu forța săvârșit asupra unui prunc, care se împotrivește și țipă este un act inadmisibil.
Dacă mama și preotul pot aduce pruncul în stare de pace și cumințenie potrivite pentru această mare taină, atunci să se facă, dar dacă pruncul refuză, rânduiala trebuie oprită până se liniștește deplin, astfel încât totul să fie făcut cu bunăcuviință, fără grabă și tulburare.
Din textul meu reiese clar că sunt pentru botezul prin cufundare, de aceea am și propus săvârșirea tainei la o vârstă mai măricică, pentru a putea afunda copilul fără riscuri”, a mai explicat părintele, pe pagina sa de facebook.