De unde provin materialele din care sunt croite hainele pe care toți le poartă? E foarte posibil ca bumbacul, spre exemplu, să fie din Turcia. Această țară e principalul furnizor de bumbac al Europei și se laudă cu o industrie textilă în plină expansiune. Dar cererea mare forțează intrarea copiilor pe piața muncii.
Deși guvernul turc a interzis exploatarea minorilor, la fiecare recoltă, zeci de mii de copii trudesc sub soarele arzător.
Soarele este atât de fierbinte, încât parcă te arde. Dar Sevilai, în vârstă de 10 ani, culege neobosită bumbacul. În timp ce alți copii de vârsta ei se joacă sau merg la școală, Sevilai și frații ei trebuie să lucreze pe câmp cu părinții și rudele lor, arată un reportaj realizat Digi24 şi Deutsche Welle.
„După ce mâncăm dimineața, tata spune: hai, hai să mergem la muncă. După-amiază, mama îmi spune să am grijă de sora mea mai mică”, răspunde fetița. S-a întristat și i-au dat lacrimile atunci când a fost întrebată dacă a avut vreodată timp pentru joacă.
Mehmet are 12 ani și de doi ani conduce tractorul. Spune că îi place, dar culesul bumbacului este greu. În fiecare an lucrează la câmp aproape două luni. Atât durează recoltarea. În acest timp, el și ceilalți copii nu merg la școală.
„Culegem bumbac de la 6 dimineața până la 6 seara. Stăm în soare în tot acest timp. Mereu este la fel. Și prietenii mei tot așa fac”, spune băiatul.
Dar Mehmet măcar visează la un viitor mai bun. Ar vrea să devină polițist.
„Vreau să am un salariu sigur. Și vreau o viață bună pentru copiii mei”, explică Mehmet.
Mama lui Sevilai lucrează și ea la câmp împreună cu copiii. A spus că nu este deloc împăcată cu faptul că fetele sale trebuie să culeagă bumbac.
Familiile care culeg bumbacul aici provin din sate aflate la 50 de kilometri distanță. În timpul recoltei, trăiesc în corturi. În fiecare toamnă, zeci de mii de copii lucrează pentru a-și ajuta familiile să treacă iarna, chiar dacă în Turcia exploatarea copiilor prin muncă este interzisă. Dar nu există ajutoare sociale care să-i sprijine.
Și Ramazan Ökten, proprietarul terenului, știe că pe câmpul lui nu ar trebui să lucreze cei mici.
Familiile sunt plătite la cantitea de bumbac – 8 cenți pe kilogram. Sevilai culege în jur de 20 de kilograme pe zi, ceea ce înseamnă 1,6 euro.
50.000 de copii muncesc pe câmpurile de bumbac din Turcia
Sedat Benek este profesor de geografie și a făcut ani de zile de cercetări cu privire la muncitorii sezonieri. A răspuns precaut la întrebarea despre cine este responsabil pentru cei peste 50.000 de copii care lucrează la câmp câteva luni pe an.
„Viitorul copiilor arată ca și cel al părinților. Și ei vor lucra tot la câmp”, spune resemnată Asuman Ilhan, mama lui Sevilai.
Ziua lungă pe câmpurile de bumbac se apropie de final. Sevilai și Nursel stau puțin lângă foc. Nursel se gândește la soarta ei și poate doar să viseze la un viitor mai bun.
