Cum să previi regurgitaţia la nou-născut? Sfaturile medicului

Specialiștii spun că regurgitaţia la nou-născuţi este un proces fiziologic și încetează odată ce copilul atinge vârsta de 12 luni. Totuşi, cum să previi regurgitaţia şi în ce cazuri manifestările acesteia ar trebui să te îngrijoreze la copilul nou-născut?

separator

dddCe este regurgitația?

,,Regurgitația la nou-născuți este un proces absolut fiziologic. Acesta reprezintă o eliminare spontană a unui conținut alimentar din stomac, fără a fi vorba de un efort de a voma. În primele săptămâni de viață, regurgitaţiile se manifestă la marea majoritate dintre sugari. La vârsta de 3-4 luni, regurgitările devin mai rare și aproape dispar atunci când copilul împlinește vârsta de un an”, ne informează medicul Ludmila Oclanschi, specialist neonatolog, de la Institutul Mamei și Copilului.

Care sunt factorii ce cauzează regurgitația?

De cele mai multe ori, regurgitația la nou-născuți este cauzată de înghițirea împreună cu laptele matern a unui volum de aer. Aceasta apare în momentul când aerul trebuie eructat din stomac, și, evident, iese odată cu o parte din lăptișorul înghițit. De asemenea, regurgitația mai poate fi cauzată și de alimentația incorectă ori hrănirea în exces a copilului.

Până la ce vârstă este normal ca bebelușul să regurgiteze?

Până la vârsta de 3-4 luni, copiii pot regurgita după fiecare masă, ceea ce este un fenomen absolut normal. Regurgitaţiile devin mai rare și aproape totalmente dispar, fără tratament, atunci când copilul împlinește un an.

Cum deosebim regurgitaţia de starea de vomă?

Regurgitaţia este un fenomen fiziologic, care nu are nevoie de niciun tratament, pe când voma, adesea, este un semn de boală. De aceea, este foarte important ca părinții să facă diferența și să țină cont de următoarele:

1. Regurgitaţiile apar imediat după masă și se repetă de mai multe ori cu eliminarea unei cantități mici de lapte, pe când în cazul vomei, are loc eliminarea unei cantități mai mari de hrană ingerată.

2. Adesea, în timpul vărsăturilor, din stomacul copilului se mai elimină și un lichid gălbui.

3. Vărsăturile sunt mai forțate.

,,În caz de vomă, copilul este agitat, prezintă dureri, poate să plângă ori poate avea şi alte simptome precum febră, refuzul de a suge lapte. În cazul regurgitaţiilor copilul se comportă normal, poate să zâmbească și să joace la fel ca înainte”, mai spune medicul.

Cum prevenim regurgitaţia la nou-născuți?

cover• După hrănire, ține copilul în poziție verticală, timp de cel puțin 5-10 minute, sau până auzi cum acesta eructează, adică produce un sunet dinspre stomac, ceea ce înseamnă că aerul înghiţit a fost eliminat.

• În cazul alimentației artificiale ai grijă să nu pătrundă bule de aer în sticluță sau orice alt recipient.

• Dacă hrăneşti copilul din sticluță, asigură-te că gaura din biberon nu este prea mare și nici prea mică.

Biberón• Respectă un regim alimentar compatibil micuțului tău.

• În somn, copilul trebuie culcat cu capul ușor înclinat lateral, în caz de vomă sau regurgitație să nu se înece; evită să pui copilul pe burtă după ce a mâncat.

• După ce a luat masa, nu agita copilul și abține-te pentru o perioadă să-i acorzi o atenţie deosebită, să-l distrezi, ca su nu dea activ din mâini şi picioruşe.

Când trebuie să apelezi la un specialist?

În anumite situaţii fenomenul regurgitaţiei la cei mici poate comporta trăsături patologice şi atunci trebuie să raportezi medicului dacă micuţul:

– regurgitează des;

– vomită;

– conținutul regurgitat este de o altă culoare decât cea a alimentelor consumate anterior;

– copilul este agitat, plânge

– refuză alimentația.

sursa: eumama.md

alte Articole interesante