Contrar a ceea ce se crede, orice episod de răceală, fie că apare iarna sau vara, este o infecție virală. Rino-faringita, faringita, amigdalita catarală (angina), laringo-faringita, laringita, laringo-traheita, laringo-traheo-bronșita, traheo-bronșita, bronșita, adică inflamația mucoasei nazului, gâtului, faringelui, laringelui, bronhiilor, traheii, toate, în proporție de peste 90%, mai ales la copii, sunt infecții virale.
Cum apare o viroză?Virusul poate fi luat de la o persoană infectată și se acutizează boala în caz de hipotermie locală sau generalizată (în urma consumului de lichide sau alimente reci, expunerii la frig, etc). Frigul este astfel un factor favorizant al apariţiei răcelii. Cauza o constituie infecţia cu virusuri. Temperaturile joase modifică activitatea sistemului imun, slăbeşte mecanismele de apărare ale organismului împotriva virusurilor, ceea ce reduce rezistența mucoasei căilor respiratorii superioare.
Cum evoluează o răceală?
Infecția virală are un debut acut, cu febră (într-o viroză mai agresivă, poate ajunge și pâna la 40°C). Perioada acută într-o infecție virală durează 3 zile, perioadă în care această febră înaltă se menține, greu cedează și crește rapid din nou, copilul va fi somnolent, apatic și nu va dori nimic să mănânce. În a 4-a zi, febra începe să cedeze în intensitate, începe să crească intervalul între perioadele febrile.
1-3 zi | 4-5 zi | 6-7 zi | 8 zi | 9 zi |
39-40°C | 38-39°C | 37-38°C | x1-2ori/zi – 37°C | – |
Febra mare (39-40ºC) nu este un motiv imperios de a chema ambulanța, iar adresarea la medic se face într-un regim obișnuit. Dacă febra apare seara și depășește valorile de 38 – 38,5 grade, copilul este somnolent, are stare generală de rău, are convulsii, este necesar să reduceți febra cu medicamente antipiretice și să mergeți la medic a doua zi. Motiv de îngrijorare și adresare urgentă la medic constituie vârsta copilului. Dacă acesta este mai mic de 3 luni, apelați ambulanța.
Febra mare nu provoacă convulsii. Convulsiile febrile apar mai des la valori de peste 38,5°C și de regulă la copiii purtători de o anumită genă responsabilă pentru producerea convulsiilor febrile. Dacă copilul a făcut în trecut convulsii febrile, trebuie să cunoașteți că nu e neapărat ca acestea să se repete ulterior, în cazul altor episoade de răceală. De obicei, copilul va face convulsii de vreo 5-6 ori, până la vârsta de 5-6 ani.
Este foarte important să se urmărească starea copilului în aceste 3 zile de febră înaltă. De obicei, într-o viroză, copilul febril devine apatic și somnolent, iar atunci când febra scade, el se simte relative bine, devine mai activ, începe iar să se joace. Dacă însă, starea copilului este la fel, indiferent dacă este febril sau afebril sau dacă în a 4-a zi, febra se menține la fel de înaltă și copilul rămâne la fel de pasiv, apatic și somnolent, atunci se poate presupune că infecția virală s-a complicat cu o infecție bacteriană. Și, în acest caz, copilul trebuie neapărat consultat de către specialist.
Important de reținut!
Nu începeți tratamentul cu antibiotice până nu sosesc rezultatele hemoleucogramei, care neapărat trebuie să arate creșterea numărului de leucocite în sânge. Examenul sumar de urină, în acest caz, poate exclude pielonefrita, un proces inflamator bacterian la nivelul rinichilor.
Rețineți! Antibioticul nu este eficient dacă este vorba despre o infecție virală. Acesta nu scade febra.
Infecția virală se tratează mai degrabă simptomatic, adică se scade febra dacă este cazul, se curăță nasul, se tratează tusea. Important! Nu se scade febra la copil, într-o viroză, decât dacă aceasta îi cauzează copilului o stare generală pronunțată de rău, dacă depășește valorile de 38 – 38,5 grade, copilul este somnolent ori manifestă convulsii. Febra este un mecanism natural de apărare a organismului contra infecției virale (în caz de febră înaltă, în sânge, crește activitatea interferonului, un ,,anticorp” natural care distruge virusul). Este bine de știut că, în caz de viroză, febra nu trebuie niciodată scăzută de tot, în acest caz ar putea ajuta administrarea unor doze mai mici de antipiretice.
Preparatele antivirale ajută doar în primele ore de boală, doar în momentul în care virusul a intrat în organism, în perioada de incubare (de înmulțire a virusului), care durează în majoritatea virozelor în jur de 1-7 zile, după care apar semenele de răceală. În momentul în care apar primele semne de răceală, se consideră că este deja prea târziu pentru a administra antivirale.
Atunci când răcesc, copiii își formează imunitate, anticorpi proprii care îi vor ajuta să suporte mai ușor episoadele ulterioare de răceală. Administrarea antibioticelor în viroze reduce imunitatea organismului, copil va începe să răcească mai des, iar boala e posibil să decurgă mai sever.
Dr. Mihai Stratulat ne îndeamnă să tratăm corect virozele!
Materialul reprezintă un extras din articolul ,,Răceala, viroza, antiviralele și antibioticile”, publicat pe mihaistratulat.blogspot.md.