În octombrie 1985, Christine Tallady a adus pe lume un băieţel. Mamă singură, la acea vreme, s-a gândit că nu-şi poate creşte copilul, aşa că a decis să-l dea spre adopţie în speranţa că, astfel, poate va avea o şansă la o viaţă mai bună decât cea pe care i-ar fi oferit-o ea.
Când a semnat actele, tânăra a bifat opţiunea „dosar deschis”. Asta însemna că îşi lăsa datele şi îşi dădea acordul ca, în cazul în care copilul va dori vreodată să ştie cine este mama sa, să poată fi contactată.
În câteva săptămâni, băieţelul a fost înfiat. Părinţii adoptivi l-au botezat „Steve”.
Timpul a trecut şi, când a ajuns la vârsta de 18 ani, Steve a decis că este momentul să-şi caute mama naturală. În ciuda eforturilor, căutarea nu dădea niciun rezultat. Cu toate acestea, băiatul nu şi-a pierdut niciodată speranţa.
În 2007, însă, Steve şi-a dat seama că, în tot acest timp, a făcut o greşeală majoră! În timp ce căuta numele mamei sale naturale pe Google, acesta îl tasta greşit. La acea vreme, Steve avea 20 de ani şi era angajat ca şofer la un magazin alimentar din Grand Rapids, Michigan.
Când a căutat, într-un final, după numele corect, băiatul a descoperit că mama sa naturală locuia foarte aproape de el. Imediat, a decis să-şi întrebe şeful dacă o cunoaşte, din întâmplare, pe o anume Christine Tallady.
„L-am întrebat: ‘Cunoşti vreo femeie pe care s-o cheme Christine Tallady?’ Iar el mi-a răspuns: ‘O cheamă ca pe colega noastră de la Casă?'”, a povestit Steven.
Câteva minute mai târziu, un manager de la magazin s-a oferit să-l ajute şi i-a căutat adresa femeii de la Casă. S-a dovedit că ea era cea pe care o căuta… Ea era mama lui. Numai că Steve nu ştia cum s-o abordeze, ce să-i spună… Aşa că a decis să mai aştepte o vreme. La urma urmei, nu se mai grăbea, căutarea luase sfârşit.
După câteva zile, băiatul a mers la agenţia care se ocupase de cazul său şi a explicat totul. O voluntară s-a decis să-i dea o mână de ajutor, aşa că aceasta a sunat-o pe Christine şi i-a spus: „Fiul tău este în viaţă. Este unul dintre colegii tăi de serviciu şi îl cheamă Steve.”
Soarta a făcut ca fiul ei să nu fie singurul pe care să-l cheme aşa. „Când l-am văzut, mi-am dat seama că el este fiul meu. Nu aveam niciun dubiu. Apoi, am verificat data de naştere din actele de angajare. Se potrivea! Nu pot să cred, timp de 8 luni am lucrat sub acelaşi acoperiş cu fiul meu!”, a spus femeia, emoţionată.
„Ne-am îmbrăţişat, am plâns, apoi ne-am aşezat la o masă şi pur şi simplu am început să vorbim… Am descoperit că, fără să ştim, aveam atât de multe în comun… Am văzut că fiul meu este un om bun. Asta mi-am dorit tot timpul: să ajungă un om bun”, a mai spus aceasta.
Steven nu este, însă, singurul său fiu. Ulterior, Christine a mai adus pe lume doi copii, aşa că Steve a intrat, peste noapte, într-o familie numeroasă.
