Prezentatoarea tv şi viitoarea mămică, Stela Popa, a postat pe blogul unimedia.md o scrisoare către Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.
„Multstimată doamnă Buliga, oare cum v-ați simți dacă ați fi femeie însărcinată și ați sta într-un rând infernal, cu bătrâni bolnavi, cu mame cu copii care nu se mai ogoiesc din plâns, cu funcționari nervoși și un miros greoi la Casa Teritorială de Asigurări Sociale?!” Asta întrebam pe 11 martie, pe Facebook, când mă sufocam stând în rând la Casa Teritorială de Asigurari Sociale. Se întâmpla după primele ieșiri în stradă ale mamelor protestatare. Era încă un motiv ca să mă raliez acțiunilor inițiate de gravidele și lăuzele nemulțumite de acțiunile întreprinse de ministra muncii, care încerca pe toate canalele posibile să ne convingă că noua lege nr. 332, valabilă de pe 1 aprilie, este numai și numai în folosul nostru. Ei bine, prima inițiativă a doamnei ministru am simțit-o pe propria-mi piele. În loc să stau liniștită înainte de a pleca în concediu de maternitate, iar angajatorul să îmi întocmească întreaga procedură pentru indemnizația de 126 de zile prenatale, am fost implicată în tabloul jalnic descris în motto-ul acestui articol.
Hăituială à la Buliga
Zilele acestea am simțit încă o dată, pe pielea mea, noile „măsuri în folosul femeilor însărcinate” întreprinse de sistemul coordonat de Buliga. Se pare că această mamă, femeie sau funcționară nu mai găsește alți „infractori” în această țară decât în persoana femeilor gravide. Auziți și dumneavostră, cine prejudiciază statul și „fură din buget” – viitoarele mame! De aici vine sărăcia republicii noastre! A naibii luptă împotriva corupției…
Revenind la cazul meu.
După ce acum două săptămâni am stat la rând mai mult de o oră la Casa Teritorială de Asigurări Sociale ca să depun documentele pentru concediul de maternitate, ieri mă sună cineva de la această instituție și mă ia la întrebări. Fără să se prezinte! Întrebări care nu aveau nicio tangență cu actele perfect legale și corect întocmite pe care le-am depus la CTAS. Din spusele celei care mă interoga, am aflat că de situația mea s-ar ocupa chiar șeful în persoană. De unde și întrebările care au urmat și care m-au lăsat mască.
În ceea ce mă privește, sunt un om foarte corect când vine vorba de achitarea impozitelor către stat, de respectarea termenilor și a condițiilor impuse de acesta. Nu mi-aș fi permis niciodată să ies public și să cer abrogarea unei legi, dacă eu însumi aș încălca ceva. Se pare însă că CTAS, prin „grija” excesivă a nu știu cărui șef, probabil la comanda a nu mai știu cărui alt șef, și tot așa mai departe, îmi urmărește atent activitatea. Mă întreb: de unde atâta exces de zel, domnilor? La comanda cui și de ce? Nu cumva întrebările total deplasate ce țin de persoana mea au suvenit pentru că am îndrăznit să îmi cer drepturile alături de alte sute de femei revoltate de bătaia de joc care ar avea loc prin intrarea în vigoare a legii nr. 332? Mai mult, de când oare CTAS își permite să ceară acte suplimentare și să intervieveze gravidele sunând pe telefonul personal? Nu miroase și se numește asta oare intimidare?
Pentru că atât eu, cât și instituția la care activez, nu avem nimic de ascuns, am trimis actele solicitate, deși nu eram obligați să o facem. Stau însă și mă întreb: Oare cât vom mai tolera buliga(mbia) în țara asta și oare cât vom mai tolera intimidarea și bătaia de joc?! Cât ne vor mai unge ochii cu învățători prinși cu mită de o mie de lei, în timp ce mahării statului își burdușesc din plin buzunarele și gușile? Așa știu guvernanții noștri să construiască viitorul european „la noi acasă”, prin lipsă de respect și hăituiala gravidelor obligate să aștepte și să alăpteze la ușa ministerului muncii și lipsă de respect?
Să vă fie rușine!
Sursa: http://stelapopa.unimedia.md/
