Odată cu venirea toamnei şi cu scăderea temperaturii, încep să apară infecţiile respiratorii repetate. Copiii (mai ales cei mici şi cei cu boli cronice) şi persoanele în vârstă sunt cel mai frecvent afectaţi.
Răceala e bună…
În cazul copiilor mici, este bine ca ei să răcească din când în când, deoarece astfel li se „antrenează” sistemul imunitar cu virusurile şi alte microorganisme, menţinându-se în formă, pentru a putea face faţă agresiunilor din afara sau dinăuntrul organismului. În aceste condiţii, este normal pentru copilul mai mic de 5 ani care merge în comunitate (creşă, grădiniţă) să răcească de 3-4 ori pe sezon. În cazul copiilor mari şi al adulţilor, 1-2 răceli pe sezon sunt considerate normale, ba chiar necesare, pentru că în acest fel sistemul imun al fiecăruia se dezvoltă şi se maturizează.
Un sistem imunitar echilibrat reacţionează la răceli inclusiv prin febră.
Apariţia febrei nu trebuie considerată neapărat un semn de agravare a bolii. Doar dacă depăşeşte 38°C, se prelungeşte mai mult de câteva zile şi mai ales dacă este însoţită de o alterare marcată a stării generale trebuie să vă îngrijoraţi.
Nu oricine răceşte de câteva ori are neapărat probleme cu imunitatea sau are un sistem imunitar slăbit!
Pentru a aprecia acest aspect, trebuie să luăm în considerare atât frecvenţa, cât şi gravitatea episoadelor de îmbolnăvire.
• Atunci când răcelile sunt foarte frecvente (în cazul copilului mic, asta se întâmplă atunci când numărul de zile în care merge la grădiniţă este mai mic decât numărul de zile când stă acasă, fiind bolnav), putem spune că există o problemă.
• Dacă episodul de răceală durează mai mult de o săptămână sau apar complicaţii care necesită internarea în spital, există o problemă.
• Dacă răceala nu răspunde la medicaţia obişnuită (antitermice, antiinflamatoare) şi de fiecare dată se recomandă antibiotice, există o problemă.
• Dacă răceala se prelungeşte frecvent, este afectată serios starea generală, se complică şi cu afectarea urechii medii sau a plămânilor, iar atunci se impun investigaţii amănunţite.
Alergiea e de vină…
Dar nu în toate cazurile imunitatea scăzută este de vină. De multe ori, mai ales la copii, aceste îmbolnăviri apar pe fondul unui teren alergic. Cu toate că atunci când nu sunt în colectivitate n-au niciun fel de probleme, deci terenul alergic nu se manifestă, totuşi, la intrarea în colectivitate, răcelile frecvente şi cu evoluţie gravă sunt legate tocmai de acest teren alergic.
Alergia la un factor de mediu produce inflamaţia cronică a mucoaselor căilor respiratorii, care devin sensibile şi reacţionează violent la orice virus. Astfel, la orice nouă infecţie, la pacienţii cu alergii se pot agrava inflamaţiile căilor respiratorii. Se intră astfel într-un cerc vicios: terenul alergic favorizează răcelile, iar răcelile favorizează evoluţia alergiei! Din această situa-ţie nu se poate ieşi tratând pur şi simplu episodul acut, ci este necesar un tratament pe termen lung, care să se adreseze terenului alergic.
O menţiune aparte este necesară pentru cei care au polipi. Polipii sunt o inflamaţie a mucoasei nazale sau sinusale, ca urmare a infecţiilor virale repetate. Este important să ştim dacă ei au apărut pe un fond alergic sau nu. În condiţiile în care este recomandată intervenţia operatorie pentru îndepărtarea lor, la un pacient alergic este necesar şi un tratament de fond, ulterior operaţiei. În caz contrar, riscurile de recidivă sunt extrem de mari.
În situaţiile descrise anterior, în niciun caz nu putem vorbi de o imunitate scăzută. Există însă şi situaţii când răcelile repetate apar pe fondul unui sistem imunitar slăbit sau care încă nu s-a maturizat suficient, iar îmbolnăvirile apar din cauza faptului că sistemul imun nu este capabil să lupte eficient cu microbii. Aici se vede clar deficitul imunitar, care poate fi ereditar (cu care copilul s-a născut), sau dobândit (apărut pe parcurs, din diferite motive). Deficitele imunitare moştenite sunt destul de rare, majoritatea având o evoluţie legată de complicaţii grave. În majoritatea cazurilor, putem vorbi de o slăbire a sistemului imunitar apărută pe parcurs, din cauze variate. Un exemplu este cel al copiilor introduşi în colectivitate înainte de vârsta de 3 ani. La vârste fragede, sistemul imun nu este suficient maturizat pentru a face faţă agresiunilor la care este supus. Copilul răceşte din ce în ce mai des şi mai grav, ceea ce duce la slăbirea în continuare a sistemului imun, care nu mai face faţă răcelilor şi nu reuşeşte să se dezvolte corespunzător. În acest caz, copilul trebuie izolat pentru a evita expunerea lui la microbi. Atunci când nu se poate evita introducerea precoce în colectivitate, este necesar ca micuţul să se pregătească cu un tratament adecvat.
Cum putem să ne dăm seama dacă răcelile frecvente apar pe un fond alergic sau din cauza unei imunităţi scăzute?
Determinarea cauzelor infecţiilor se poate face prin analize. Subliniez un aspect greşit înţeles, chiar şi de unii medici. Analizele pentru alergie, în cazul copiilor, pot şi trebuie să fie făcute la orice vârstă, atunci când copilul are probleme respiratorii. Evidenţierea unei alergii este importantă atât în tratament, cât şi profilactic, prin evitarea expunerii la alergenul respectiv. De exemplu, dacă apare o alergie la mucegai, este clar că trebuie căutate şi îndepărtate sursele de mucegai sau de igrasie din casă. Din experienţa mea medicală pot să vă spun că unii părinţi au constatat cu surprindere că au mucegai în casă, doar după ce copilul a ieşit alergic la analize, căutând ulterior posibile surse în locuinţă.
Prin alte analize investigăm sistemul imun la diferite niveluri, pentru a ne da seama dacă şi unde există o problemă. Pot fi investigate celulele albe (leuco-citele) – atât ca număr, cât şi din punct de vedere al capacităţii de a lupta cu microbii. Putem determina diferite clase de anticorpi, celule limfocitare care intervin în declanşarea răspunsului imun, proteine şi enzime care intervin în procesele de apărare ale organismului. Nu în toate situaţiile sunt necesare aceste analize amănunţite, dar este important de reţinut că pacienţii cu infecţii respiratorii grave, repetitive (mai ales cei care nu răspund bine la tratament pe termen lung), au posibilitatea să identifice problema care stă la baza îmbolnăvirilor prin analize bine ţintite. Importanţa identificării problemelor cu care se confruntă sistemul imunitar se va vedea ulterior în eficienţa trata-mentului – un tratament ţintit, nu doar o simplă stimulare a imunităţii. Aceasta nu se poate realiza, însă, fără analize speciale.