Numărul nou-născuţilor (vii) a fost în Moldova de 27 de mii în 2022, adică cu 2,4 mii (8,1%) mai mic decât în 2021.
Potrivit Infotag, astfel de date au fost publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), care a menţionat că 51,6% dintre nou-născuţi au fost băieţi, proporţia fiind de 107 băieţi la 100 de fete.
22 de mii de copii (81,6%) s-au născut în cadrul căsătoriei, iar 4,9 mii sau unul din cinci s-au născut în afara căsătoriei. În mediul rural s-au născut mai mulţi copii – 15,8 mii (58,6%), în mediul urban – 11,2 mii (41,4%).
Cel mai frecvent, mamele au născut între 25 şi 34 de ani (55,7%). Cel mai mare număr de mame care au născut la această vârstă s-a înregistrat în oraşe, iar în sate – la vârsta de 20-29 de ani (54,2%).
Numărul femeilor care au născut înainte de 20 de ani a scăzut cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, însumând 5,6% din total. Rata naşterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani a fost în 2022 de 22,9% la 1.000 de femei de această vârstă faţă de 26,6% în 2021.
Proporţia femeilor care au născut la vârsta de peste 45 de ani a fost de doar 0,1% din total.
Valentina Naforniță, dezvăluiri despre momentul în care a aflat că va deveni mamă și cum a dat vestea familiei și iubitului ei
După marele anunț că este în așteptarea unui bebeluș, soprana Valentina Naforniță dezvăluie că sarcina a fost și pentru ea o surpriză, nu doar pentru cei din jur.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Neredactat cu Rodica Ciorănică, scrie shok.md.
Sarcina nu a fost una planificată, dar cu siguranță a fost una dorită, spune soprana. „Eu mi-am dorit acest lucru și anul acesta m-a luat prin surprindere, chiar dacă mi-am dorit foarte mult. Lucrurile astea chiar nu ți le poți planifica, țin de mai mult de acea zi, acel moment în care tu ești alesul sau aleasa lui Dumnezeu, de Univers, cum doriți. Ele vin la tine în momentul potrivit”, a precizat Valentina Nafornița.
Aceasta spune că lucrurile s-au aranjat așa încât a aflat vestea frumoasă chiar atunci când nu avea planificate proiecte mari: „Nu mi-a dat niciun plan peste cap, a venit într-un moment potrivit. Acum sunt într-un moment în cariera mea în care am terminat o producție foarte mare. Când începusem eram singură, în Florența și am aflat această noutate, făcând un test, nici nu știam unde să mă duc, eram într-o țară străină. În primul rând m-am bucurat enorm, dar nu credeam. Nu îți vine să crezi, ți se întâmplă un lucru la care ai visat și pe care ți l-ai dorit și el nu a venit atât timp cât chiar ai muncit pentru asta și vine așa, din senin.
Prima care a aflat despre sarcinăa fost sora artistei, Lidia: „Ea e prima persoană, a fost pe 3 martie. I-am spus să nu-i zică mamei, i-am spus pe 8 martie, ca să-i fac un cadou. Ea a început să plângă, să sară în sus, dar eu mă uitam la ea cu ochi mari. Ea nu înțelegea reacția mea, eu mă simțeam un pic singurică, acolo departe. Sunt momente de genul acesta, când ai dori să mergi, să îmbrățișezi, să spui și nu ai cui”.
Motivul din care nu și-a anunțat întâi iubitul despre faptul că vor deveni părinți este unul simplu: „Cristian iubitul meu, avea premieră în ziua respectivă, Romeo și Julieta, balet, la Opera Națională din Cluj. A muncit foarte mult, am fost și eu la repetiții exact înainte de această perioadă și nu puteam să-i spun înainte, pentru că nu știam cum o să reacționeze. Am zis că nu vreau să-i dau acest șoc, i-l voi da după premieră, după ce a trecut de emoțiile lui. Deși, noi vorbisem despre acest lucru. Nu se întâmplă chiar așa, tu vorbești și lași destinul și universul să decidă.
După premieră l-am felicitat și tot îi ziceam să mă sune. Mi-a zis că merge cu regizorul la o șampanie. I-am zis să mă sune când ajunge la restaurant și el tot încerca să se eschiveze, eu știu cum este după premieră, vine și unul și altul să vorbească. I-am spus că vorbim doar un minut, doar i-am arătat testul. Nu s-a stresat, dar sincer, eu i-am dat vestea și atât. Nu-mi făceam grji, principalul că eu sunt fericită.
Valentina Nafornița cunoaște și sexul copilului, dar nu a vrut să facă publică informația: „Păstrez o intimitate până se poate”.
Numărul minorelor și adolescentelor din Moldova care devin mame, de trei ori mai mare decât media europeană
În ultimii zece ani, numărul mamelor adolescente a scăzut în R. Moldova de la 50 până la 27 de nașteri la 1.000 de fete de 15-19 ani, dar este, totuși, aproape de trei ori peste media europeană de zece cazuri.
Lipsa educației sexuale în școală și în familie este cauza principală, spun experții, transmite moldova.europalibera.org.
Ana (n.r. – nume schimbat) are 17 ani și de jumătate de an este mamă de băiat. Absolvea clasa a IX-a când a aflat că este însărcinată. Fata se afla atunci într-un centru de plasament temporar, după ce tatăl ei a murit, iar mama a ajuns după gratii.
„Mă vedeam cu un băiat de aproximativ jumătate de an și, după primul examen din clasa a IX-a, am aflat că sunt însărcinată. Pe de o parte, mă temeam, pentru că am vrut să termin școala. Pe de alta, parcă voiam un copil. Gândurile mele erau la școală și la ce va spune mama, dar am luat decizia să-l păstrez. M-am gândit că îmi va fi greu, dar că mă voi descurca și așa și este”, povestește tânăra.
Tatăl copilului este și el adolescent. „Suntem de aceeași vârstă, dar nu eram în aceeași clasă. El a acceptat copilul, dar în acest moment noi nu mai suntem împreună. Ne descurcăm și fără el. El mă sună, vizitează copilul, suntem ca doi prieteni. El a terminat școala și vrea să se angajeze. I-am zis că, dacă va dori, poate să ne ajute, eu nu îi voi cere nimic”, afirmă tânăra.
„Dacă este, trebuie să-l iubești și să ai grijă de el”
Ana susține că părinții nu au vorbit cu ea niciodată despre relațiile sexuale, dar știa anumite lucruri de la școală. „Ni s-a spus că, dacă avem relații sexuale, să ne protejăm. La acel moment, nu am reușit, dar… O să-i vorbesc copilului despre asta”, spune ea.
Adolescenta își dorește să-i ofere bebelușului ei toată dragostea de care ea nu a avut parte. „Da, poate este prea devreme, dar, în același timp, sunt bucuroasă, pentru că, dacă o să vreau să mai fac copii, o să pot să o fac. Mulți spun că este greu, dar ori acum, ori mai târziu, tot treci prin asta. Da, eu nu sunt pe picioarele mele, dar mă bucur de aceste momente. Dacă este, trebuie să îl iubești și să ai grijă de el”, spune fata.
Ana și băiețelul ei stau de jumătate de an la centrul de plasament temporar din Chișinău al misiunii sociale „Diaconia”, care găzduiește cuplurile mamă-copil aflate în situații critice. Aici femeile sunt învățate să aibă grijă de copii și sunt ajute să se integreze în societate.
„Ana își dorește să urmeze cursuri de cofetar sau de bucătar, iar noi o vom ajuta. De asemenea, copilul va merge la creșa noastră atunci când ea va învăța și va începe să lucreze”, spune Tatiana Negru, manager de proiect în cadrul programului „În brațele mamei”.
„Discuțiile de acasă și de la școală întârzie debutul relațiilor sexuale cu un an”
Proiectul Strategiei națională de sănătate „Sănătatea 2030”, elaborat de ministerul de profil, arată că, în ultimii ani, R. Moldova a înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea numărului de nașteri la fetele de 15-19 ani, dar acest nivel este de trei ori mai mare decât media europeană și prezintă o provocare pentru sănătatea populației.
Directoarea Centrului de resurse în servicii de sănătate prietenoase tinerilor „Neovita”, Galina Leșco, spune că principala cauză este lipsa educației de calitate și, în special, a celei sexuale.
„Este demonstrat că e nevoie de două elemente-cheie pentru un nivel controlat al sarcinilor la adolescente. Asta înseamnă lecții de educație sexuală complexe în programa școlară și abordarea acestor teme în familie, dar și accesul la servicii prietenoase tinerilor. În țările unde aceste programe există, nivelul de nașteri la adolescente este sub 10, adică sub media europeană ”, explică specialista.
În R. Moldova au existat mai multe încercări de a introduce disciplina de educație sexuală în școli, dar toate s-au ciocnit cu un val de opoziție în societate.
„Multă lume confundă programele de educație sexuală cu stimularea activității sexuale precoce. De fapt, cercetările arată că discuțiile de acasă și de la școală întârzie debutul relațiilor sexuale în mediu cu un an”, argumentează Leșco.
Potrivit ei, peste 80% din adolescentele care nasc provin din mediul rural.
„Avem nevoie de programe pentru adolescenți și tineri, în special, pentru cei din mediul rural, pentru fete și băieți. Sarcinile apar acolo unde nu există educație de calitate, în general, și nu există servicii de planificare a familiei. Cu cât fata este mai educată, cu atât ea își poate controla viața”, a mai spus Galina Leșco.
1 iunie – zi liberă în Republica Moldova. Proiectul de lege a fost votat astăzi de Parlament
Ziua ocrotirii copilului, marcată pe 1 iunie, va fi zi de sărbătoare nelucrătoare. Deputații Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Marina Morozova, Artemie Cătănoi, Gheorghe Ichim și Boris Popa, au înaintat o inițiativă legislativă de modificare a Codului Muncii. Proiectul de lege a fost aprobat, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 22 iunie, în două lecturi, cu votul a 70 de deputați.
„Prin implementarea modificărilor operate în legislație vom oferi părinților posibilitatea de a marca împreună cu copiii ziua de 1 iunie”, a argumentat unul din autorii proiectului, Artemie Cătănoi.
Ziua Internațională pentru Protecția Copiilor, marcată pe 1 iunie, este sărbătorită în aproape 50 de țări. Alte peste o sută de state celebrează o zi a copilului la date diferite.
