13 femei îl acuză pe actorul Gérard Depardieu de agresiuni sexuale

12/04/2023

News

Site-ul de investigaţii Mediapart a publicat marţi o anchetă în care apar mărturiile a 13 femei care îl acuză pe Gérard Depardieu de agresiuni sexuale.

Gérard Depardieu (Colonel Chabert, France 2) : retour sur son évolution physique (VIDEO)

Aceste acuzaţii se adaugă la cele pentru viol, după o plângere a actriţei Charlotte Arnould, scrie Le Figaro, potrivit News.ro.

Conform sursei citate, agresiunile ar fi avut loc pe platourile de filmare a unsprezece filme şi în aer liber, între anii 2004 şi 2022.

Trei dintre aceste femei au depus mărturie în instanţă fără a face plângeri. „Unele au renunţat, altele nici nu s-au gândit la asta. În discuţie, sentimentul că declaraţiile lor ar cântări puţin faţă de cele ale monumentului cinematografiei franceze. Şi că ar putea chiar să-şi semneze sfârşitul carierei lor”, se arată în anchetă. Unele actriţe au preferat să rămână anonime, altele au decis să apară sub pseudonim.

Una dintre actriţe explică faptul că agresiunea s-a desfăşurat la vedere.

Actriţa Sarah Brooks merge şi mai departe, acuzându-l pe actor de o tentativă de atingere, care ar fi stârnit râsul echipei de filmare.

Ancheta mai sugerează că regizorul Fabien Onteniente ar fi susţinut în 2007 comportamentul nepotrivit al lui Gérard Depardieu faţă de directoarea de casting. Cineasta a explicat pentru Mediapart că a fost obligată să-l apostrofeze pe Gérard Depardieu.

La rândul său, actorul a răspuns pentru Mediapart prin vocea avocaţilor săi. „El neagă în mod oficial toate acuzaţiile care pot intra sub incidenţa legii penale”, au spus aceştia.

Gérard Depardieu, 72 de ani, a fost inculpat pe 16 decembrie 2020 pentru „violuri” şi „agresiuni sexuale” pe care le-ar fi comis în vara lui 2018. Acuzaţiile au fost făcute de actriţa Charlotte Arnould, ceea ce el contestă.

Gérard Depardieu, care a primit o nominalizare la Oscar pentru rolul din „Cyrano de Bergerac” (1990), a jucat în peste 200 de filme şi producţii de televiziune.

Este recunoscut pentru roluri din filme ca „1900/ Novecento” al lui Bernardo Bertolucci, „La Chèvre” al lui Francis Veber, „Le dernier métro” al lui François Truffaut, „Green Card” al lui Peter Weir şi miniseria „Le Comte de Monte Cristo”.

sursa

Dodon, declarații pentru Rossia 24: „Moldova riscă să repete scenariul Ucrainei” sau „orientarea spre Vest ne va transforma într-o republică bananieră”

Liderul PSRM, recent revenit la șefia partidului, a declarat pentru postul de televiziune Rossia 24 că Republica Moldova riscă să repete scenariul Ucrainei, dacă Maia Sandu va urma pașii făcuți de autoritățile ucrainene în ultimii 10 ani.

Anti-Corruption Prosecutor's Office requests house arrest for former President Igor Dodon – Ziarul de Gardă

„Noi am văzut pașii făcuți de Ucraina pentru a lichida limba rusă, canalele TV, declarațiile referitoare la aderarea la NATO, presiunea asupra bisericii. Tot ce am văzut în Ucraina până acum se întâmplă acum în Republica Moldova. La noi deja au fost închise canalele TV de opoziție, opoziția este sub presiunea actualei puteri, limba rusă este în pericol, biserica este în pericol. Ei vor să organizeze parade LGBT. Înainte primarul era împotrivă, dar acum tace.

Următorul pas ar fi aderarea la NATO. Auzim declarațiile Maiei Sandu că aceasta ar fi o soluție din punctul de vedere al securității. Sigur că mulți cetățeni sunt împotrivă. Vom fi noi în NATO? Sigur că nu. În Constituție este clar scris că Republica Moldova e un stat neutru. Dar dacă propaganda va continua, peste 2-3 ani situația va fi alta”, a spus Dodon, conform www.zugo.md.

Fostul șef al statului consideră că orientarea doar spre Occident va transforma Moldova într-o „republică bananieră” și că eventuala ieșire din Comunitatea Statelor Independente (CSI) sau oprirea unor acorduri din CSI vor lovi dur asupra economiei.

„Noi deja avem probleme mari. De exemplu, zeci de mii de tone de legume și fructe și sute de mii de tone de mere nu pot fi exportate. De ce se întâmplă asta? Trebuie de răspuns la întrebarea „ce anume construiesc autoritățile moldovenești pe teritoriul țării noastre”. Ei au decis să se orienteze numai spre Vest. O astfel de economie nu va supraviețui.

Orientarea doar spre Vest va conduce la transformarea într-o „republică bananieră”, economia căreia va fi în total dependentă de granturile și creditele partenerilor din Vest. Este foarte rău pentru țară, pentru că pierdem nu doar producția noastră, dar și independența. Moldova devine un apendice al structurilor occidentale”, a declarat acesta.

Un moldovean, un grec, un bulgar, un român și un ungur sunt întrebați cum se descurcă cu salariul. Ce răspunde fiecare

Cei mai mulți angajați din România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria și Grecia spun că au nevoie de o creștere a salariului de 20-30%, excepție făcând grecii, care s-ar mulțumi cu o creștere de 10-15%. În Republica Moldova, 32% dintre angajați ar avea nevoie de o majorare de 30-50%, iar 21% dintre ei de peste 50%, arată Hotnews, conform unui sondaj internațional.

bani cheltuit

Bani de cheltuit Foto: Jakub Porzycki/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Sondajul a fost realizat în intervalul decembrie 2022 – martie 2023, având ca respondenți 12.801 angajați din România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria și Grecia. Aceștia lucrează în domeniile IT, retail, financiar-bancar, BPO&servicii, telecomunicații, producție bunuri de consum, servicii de sănătate, producție industrială, HoReCa, producție-transport hidrocarburi/ energie, servicii științifice/ tehnice, construcții/ imobiliare, media & cultură.

Angajații din România și Ungaria sunt optimiști cu privire la creșterea salariilor în 2023: 53% și, respectiv, 62% dintre aceștia cred că vor primi o majorare salarială. În schimb, majoritatea celor din Grecia (61%), Moldova (60%) și Bulgaria (55%) nu cred că vor obține o creștere în acest an.

De altfel, cei mai mulți dintre angajații din regiune nu au fost anunțați că vor avea salarii mai mari în 2023. În Bulgaria, 77% dintre angajați afirmă că nu au fost informați despre o posibilă majorare salarială, urmați de România (75%), Moldova (71%), Grecia (66%) și Ungaria (60%).

Între 32-43% dintre angajații din regiune își vor căuta un alt job dacă nu li se vor majora salariile

În cazul în care nu vor primi o majorare salarială, între 32- 43% dintre angajații din regiune își vor căuta un alt job, în timp ce 18-30% dintre angajați nu au niciun plan.

România este țara cu cei mai puțini angajați care ar căuta un al doilea job (12%), dar și cu cei mai mulți care ar încerca să negocieze o majorare salarială cu managerul lor (19%).

În Republica Moldova este cel mai mare procent de angajați care și-ar lua un al doilea job sau o colaborare (22%), iar Ungaria este țara cu cel mai mare procent de salariați care nu au niciun plan în cazul în care nu vor primi o majorare salarială (30%).

Deși veniturile le pot crește semnificativ prin diverse beneficii (pachete care conțin carduri de masă, asigurări medicale/ pensii/ viață, etc), aceste inițiative sunt cel mai puțin luate în considerare de către angajați – între 7-9% dintre angajați ar aprecia aceste inițiative.

În Republica Moldova contează cel mai mult performanța angajaților

În Ungaria este cel mai mare procent de angajați care primesc o creștere salarială anuală (58%), în timp ce în Grecia sunt cei mai mulți angajați care au parte de salarii mai mari doar în urma unei discuții cu managerul lor (59%).

În Republica Moldova contează cel mai mult performanța, astfel încât 34% dintre salariați primesc o creștere salarială în funcție de rezultate.

Bulgaria este țara cu cei mai mulți angajați care primesc o majorare salarială doar dacă ocupă anumite funcții (14%), iar România este țara cu cei mai mulți angajați care primesc o creștere salarială de două ori pe an (2%).

Românii și moldovenii, cei mai optimiști că se vor descurca bine chiar dacă nu li se va mări salariul

Angajații din România și Republica Moldova cred că pot face față cel mai bine inflației fără a-și limita cheltuielile, chiar dacă salariul nu le va fi mărit. Astfel, 8,2% dintre angajații din România și 7,6% dintre cei din Republica Moldova au declarat că se vor descurca bine în această situație. În schimb, în Bulgaria, cei mai mulți angajați (36%) spun că se vor descurca foarte greu, deoarece ratele și cheltuielile lunare reprezintă deja o parte importantă din salariul lor.

În Ungaria, majoritatea angajaților (30%) consideră că se vor descurca bine dacă vor face mici ajustări, cum ar fi să plece mai puțin în vacanțe, să meargă mai puțin la evenimente și să cumpere produse mai ieftine. Pe de altă parte, în Grecia, 22% dintre angajați spun că se vor descurca greu chiar și fără rate bancare, deoarece salariul lor este deja mic și nu există perspective de creștere.

„Observăm că majoritatea angajaților speră să aibă parte de creșteri salariale de 20-30%, dar angajatorii nu i-au anunțat încă de astfel de măriri. Acesta este un semnal important pentru companii, mai ales că o parte semnificativă dintre oameni (între 32-43%) au afirmat că și-ar căuta un alt loc de muncă dacă nu li s-ar mări salariul”, afirmă Costin Tudor, fondator și CEO Undelucram.ro.

Cea mai mare parte a angajaților din Europa Centrală și de Est spun că ar avea nevoie de o mărire salarială de 20-30% pentru a face față inflației, dar între 60-77% dintre ei spun că nu fost anunțați de majorări de către angajatori, conform unui sondaj regional realizat de Undelucram.ro. Studiul a fost realizat în România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria și Grecia.

Suedia expulzează cinci diplomați ruși pentru spionaj

Ministerul de Externe al Suediei a anunțat marți că expulzează cinci diplomați ruși pentru că au desfășurat activități incompatibile cu statutul lor diplomatic, spunând că guvernul a luat foarte în serios amenințarea la securitate reprezentată de strângerea informațiilor secrete de către Rusia, relatează Reuters.

Tobias Billstrom Foto: Dursun Aydemir / AFP / Profimedia

Ambasada Rusiei în Suedia a refuzat să comenteze această decizie.

Rusia și țările occidentale au efectuat mai multe expulzări ale diplomaților ruși de când Moscova a invadat Ucraina în februarie anul trecut. Rusia numește invazia o „operație militară specială”.

„Cinci persoane care sunt angajate la ambasada (Rusiei) au fost rugate să părăsească (Suedia) ca urmare a unor activități care sunt incompatibile cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice”, se arată într-un comunicat al ministerului suedez de externe.

Ministerul a refuzat să precizeze activitățile în care au fost implicați aceștia, dar a spus că serviciul de securitate suedez a raportat că Rusia s-a angajat continuu în colectarea de informații în Suedia.

„Aceasta este o amenințare la securitate pe care guvernul o ia foarte în serios”, se spune într-o declarație trimisă prin e-mail.

Serviciul de Securitate al Suediei a refuzat să comenteze acest caz, dar a spus că a avertizat că Rusia a folosit diplomați pentru a spiona Suedia.

În multe țări au crescut îngrijorările cu privire la activitățile de strângere a informațiilor secrete de către Rusia, poliția de securitate suedeză spunând că Rusia este o amenințare serioasă la adresa securității țării nordice, care vrea să adere la NATO.

La începutul acestei luni, Norvegia a expulzat 15 oficiali ai ambasadei ruse pe care i-a descris drept ofițeri de informații care operează sub acoperire diplomatică.

Suedia a expulzat trei diplomați ruși în aprilie anul trecut, în timp ce Germania, Țările de Jos, Franța și Belgia au expulzat oficiali în urmă cu un an din cauza presupusului spionaj.

Europa a sancționat puternic Rusia pentru invadarea Ucrainei, în timp ce cererea Suediei de a adera la alianța militară NATO a atras nemulțumirea Rusiei.