40% din veniturile moldovenilor, risipite pe alimente neconsumate

Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă legată de risipa alimentară, care generează pierderi economice semnificative și amplifică inegalitățile sociale. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, mii de tone de produse alimentare sunt aruncate anual, în timp ce peste un milion de moldoveni trăiesc sub pragul sărăciei absolute, scrie bani.md.

„În prezent, observăm o tendință ușoară de reducere a risipei alimentare, dar problema rămâne majoră. Alimentele aruncate ar putea hrăni persoanele aflate în dificultate”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 20 decembrie.

În 2024, fiecare moldovean risipeste, în medie, 71 kg de alimente anual, iar pentru 2025 se estimează un nivel de 70 kg/persoană. În total, în acest an, circa 180.000 de tone de alimente – echivalentul a 3.000 de vagoane marfare – vor ajunge la gunoi.

Deși există inițiative precum Banca de Alimente, care recuperează o mică parte din alimentele aruncate (aproximativ 0,15% sau 260 de tone anual), acestea rămân insuficiente pentru a combate problema în mod eficient.

Între 2020 și 2024, prețurile alimentelor au crescut cu 76,5%, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Cu toate acestea, moldovenii continuă să arunce o cantitate semnificativă de alimente.

Statisticile arată că 39,7% din veniturile gospodăriilor moldovenești sunt alocate alimentelor, al doilea cel mai ridicat procent din Europa, după Ucraina (42%).

Categoriile cu venituri mai reduse din mediul rural cheltuie până la 56,1% din veniturile lor pe alimente, comparativ cu 53,1% în mediul urban. Această pondere arată gradul de sărăcie avansat al țării și necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea risipei și sprijinirea celor vulnerabili.

La nivel global, țările dezvoltate înregistrează nivele ridicate ale risipei alimentare: în America de Nord, risipa per capita este de 280-300 kg anual, în timp ce în Republica Moldova este de 71 kg.

„Creșterea bunăstării nu ar trebui să însemne o creștere a risipei alimentare”, a concluzionat Ioniță, subliniind necesitatea unor politici mai eficiente și a unei conștientizări sporite pentru reducerea pierderilor alimentare.

Valoarea estimată a produselor alimentare risipite va atinge 22,3 miliarde de lei în 2025, dintre care 7,6 miliarde vor reprezenta alimente cumpărate și aruncate de populație.

Primăria din Bălți a redus programul de lucru pentru economisirea energiei electrice

Primăria municipiului Bălți a decis să modifice programul de lucru al angajaților pentru a reducere consumul de energie electrică în contextul stării de urgență, scrie IPN.

Potrivit unei dispoziții semnate de primarul Alexandr Petkov pe 13 ianuarie 2025, noul program intră în vigoare imediat și stabilește un interval orar fix, între 08:00 și 16:30, cu o pauză de masă de 30 de minute, între 12:00 și 12:30.Decizia vine ca răspuns la recomandările Comisiei pentru Situații Excepționale, din 27 decembrie 2024, prin care au solicitat autorităților publice să adopte măsuri pentru economisirea resurselor energetice.Primăria a suspendat, de asemenea, toate graficele individuale de lucru stabilite anterior.Autoritățile locale mulțumesc cetățenilor pentru înțelegere și colaborare în această perioadă, subliniind că măsurile adoptate au scopul de a sprijini funcționarea eficientă a instituției în condiții dificile.Primarul a subliniat că măsura este temporară și adaptată situației excepționale.

Crește consumul de energie: Astăzi a constituit cu 18% mai mult decât ieri

Energocom estimează pentru astăzi o creștere cu 18% a consumului de energie electrică pe malul drept al Nistrului, în comparație cu ziua de duminică, transmite IPN.

Cifra este mai mare și decât lunea trecută, cu 2%.

Energocom informează că a rezervat capacitatea comercială necesară la hotarul cu România, pentru a suplimenta cererea internă de electricitate cu importuri.Astfel, pentru data de 13 ianuarie, Republica Moldova își va asigura necesarul de energie electrică de la centralele de termoficare din Chișinău și Bălți, de la instalațiile locale de energie regenerabilă, precum și cu electricitatea importată, pe bază de contracte bilaterale și de pe bursă, notează sursa.

Republica Moldova va apela marți la energie de urgență, în intervalul 16:00-19:00

Pentru 14 ianuarie se planifică un consum de energie electrică pe malul drept al râului Nistru similar cu cel din data de 13 ianuarie. Din cauza limitei de capacitate a interconexiunii cu România (cumulat pe Piața pentru ziua următoare și pe Piața intrazilnică) nu a fost posibilă rezervarea integrală a capacității, anunță Energocom, citat de IPN.

Prin urmare, în intervalul orelor 16:00-19:00, pentru a-și acoperi prognozele de consum, Republica Moldova va apela la energie de urgență.„Pentru a nu avea deconectări de energie, operatorul de transport Moldelectrica va solicita de la operatorul de transport din România Transelectrica energie ca să poată să fie acoperit necesarul de consum. Deconectări nu vom avea”, a precizat pentru IPN consilierul directorului Energocom, Victor Bînzari.Cetățenii sunt îndemnați să reducă consumul de energia electrică pentru a putea micșora presiunea pe întreg sistemul.Potrivit Energocom, restul electricității necesare pentru data de 14 ianuarie va fi livrată de centralele de termoficare din Chișinău și Bălți, de centralele de energie regenerabilă, precum și suplimentată cu energia importantă, atât în baza contractelor bilaterale, cât și de pe bursă.

R. Moldova va putea exporta preparate din carne de pasăre în UE
Articolul anterior
Primul oraș italian care interzice fumatul în spațiul public
Articolul următor