500 de oligarhi ruși sunt mai bogați decât întreaga populație a Rusiei, cu o avere cumulată de 640 de miliarde de dolari și reprezentând doar 0,001% din populația rușilor

Rusia lui Putin: 500 de oligarhi și politicieni au la un loc averi mai mari decât tot ce are 99,9% din populația adultă. Cei mai bogați 500 de oligarhi, cu o avere cumulată de 640 de miliarde de dolari și reprezentând doar 0,001% din populație, au mai mulți bani decât 99,9% din populația adultă, sau 114,6 milioane de persoane. Deși Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, 30% din gospodării nu au gaze și apă, informează o analiză efectuată de www.stiripesurse.ro.

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei i-a prins pe mulți dintre cei mai bogați oligarhi ruși încercând cu disperare să-și pună la adăpost iahturile, simbolul suprem al opulenței, în cele mai îndepărtate sau exotice colțuri ale lumii.

În schimb, războiul, care probabil că va da în urmă cu un deceniu progresul economic al Rusiei, i-a prins pe 20% din ruși fără instalații sanitare cu apă curentă în casă, conform unei anchete publicate în 2020 de Novaia Gazeta, un ziar independent din Rusia închis recent de instituția rusă de cenzură a presei Roskomnadzor.

Statistica oficială, cu date din 2018 bazate pe sondaje (care depind de ceea ce răspunde persoana participantă), spune că în zonele rurale, 30% din gospodării au wc-ul în fundul curții, sau altundeva decât în casă. Kommersant, o publicație financiară oarecum independentă, nota atunci când datele statistice au fost făcute publice că accesul la canalizare este esențial pentru stoparea exodului de la sat la oraș.

Tot statistica oficială mai arată și că peste 35% din populație nu-și permite două perechi de încălțăminte pe an, adică fie iarnă, fie vară, fie uscat, fie ploaie, o treime din ruși poartă aceeași pereche de ghete, scrie Ziarul Financiar.

De asemenea, 10% din familii nu au suficiente venituri pentru a putea pune pe masă carne de orice fel de 3 ori pe săptămână. Iar jumătate din ruși nu-și permit o săptămână de vacanță pe an.

Datele Novaia Gazeta, regăsite și în alte publicații, care citează biroul central de statistică al Rusiei, Rosstat, spun că 35 de milioane de ruși (dintr-un total de 144 de milioane) locuiesc în case sau apartamente fără toaletă interioară, 47 de milioane nu au acces la apă caldă, 29 de milioane nu au apă curentă în locuință și 22 de milioane nu au încălzire centrală. Circa un milion de locuitori de la oraș își fac nevoile pe unde apucă. Peste 10 milioane de persoane nu au acces la apă potabilă.

Deși Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, 30% din gospodării nu au gaze. Ca un rezumat, arată Rosstat, doar 63% din populația Rusiei beneficiază de serviciile gospodărești dintr-o societate modernă – apă curentă, instalații sanitare, încălzire, gaze și electricitate. Aproape 90% din apa menajeră nu este procesată corespunzător pentru a fi sigură pentru mediul înconjurător și este deversată direct în râuri sau în lacurile mari.

Rezultatul este depopularea masivă a zonelor rurale și concentrarea populației în orașele mari. La sate rămân doar „pensionarii, invalizii și alcoolicii”, scria în 2019 bloggerul rus Oleg Borovschi.

În ceea ce privește situația financiară, 13% din ruși trăiesc în sărăcie, iar cele mai multe din gospodăriile sărace au copii. În medie, 35% din venituri se duc pe plata datoriilor. Dar în cea mai îndătorată regiune, Tyva, procentul este de aproape 80%. Adică oamenii trăiesc, la propriu, pe datorie.

La capitolul superbogați, Rusia stă mai bine. Potrivit Boston Consulting Group (BCG), circa 500 de persoane au averi nete mai mari de 100 de milioane de dolari, iar acestă elită financiară controlează 30% din întreaga avuție a gospodăriilor ruse. Procentul este de trei ori mai mare decât media globală. BCG a calculat aceste date pe baza cifrelor de la banca centrală a Rusie. Analiza mai arată și că cei mai bogați 500 de oligarhi, cu o avere cumulată de 640 de miliarde de dolari și reprezentând doar 0,001% din populație, au mai mulți bani decât 99,9% din populația adultă, sau 114,6 milioane de persoane.

Primii copii ucraineni au reușit să se întoarcă acasă din captivitatea rusă! Ce pedepse au îndurat pentru că au strigat „Slava Ucrainei”. Imagini emoționante

Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.

Copii/Captură video

Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.

Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.

Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.

Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.

Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:

Noi locuințe sociale în Moldova. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei oferă 27 de milioane de euro

Pentru construcția locuințelor sociale noi în R. Moldova, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi 27 mln. de euro. Dintre aceștia, 20 mln. de euro vor fi sub formă de împrumut pentru faza III a Proiectului de construcție, iar restul vor fi oferiți sub formă de granturi.

Câte locuințe sociale au fost construite în țară anul trecut - Stiri.md

Este vorba despre un grant de 1 mln. de euro din Fondul Verde de Investiții Sociale, precum și un grant de 6 mln. de euro din Fondul E5P pentru măsurile de eficiență energetică.

Costul total al proiectului este de 34 mln. de euro. Diferența de bani, de 7 mln. de euro, va fi acoperită de către autoritățile publice locale care vor aplica la proiect. Contribuția va fi formată din valoarea construcțiilor existente nefinalizate sau abandonate, valoarea terenului și documentația tehnică de proiect.

În baza proiectului vor fi construite 455 locuințe sociale în 12 localități ale Republicii Moldova, care vor asigura cca 1600 beneficiari, renovarea/modernizarea căminelor studențești în 4 localități, care ar asigura cca 750 beneficiari și construcția caselor pentru bătrâni în 16 localități, care ar asigura cca 750 de beneficiari.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale proiectul prevede asigurarea cu locuințe sociale pentru diverse categorii de populație, construirea și reabilitarea caselor pentru bătrâni și căminele studențești, cu înlocuirea întregii anvelope a clădirilor, astfel, ca să fie reduse din costurile la încălzire, aplicând conceptul de eficiență energetică pentru clădiri. 

De asemenea, vor fi evaluate construcțiile publice existente și nefolosite din toată țara, în vederea renovării lor pentru a fi oferite familiilor cu venituri mici, familiilor tinere, specialiștilor care contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Obiectivele proiectului de construcție a locuințelor sociale sunt:

  • Suportul persoanelor cu venituri mici în asigurarea cu spațiu locativ;
  • Suportul persoanelor în vârstă și a celor cu dizabilități pentru asigurarea cu locuri în aziluri specializate;
  • Asigurarea studenților cu locuri în cămine modernizate;
  • Atragerea funcționarilor din cadrul sistemului bugetar al Republicii Moldova și reducerea fluctuației de cadre în rândurile angajaților publici în zonele rurale, prin oferirea de locuințe la locul angajării;
  • Îmbunătățirea calității vieții persoanelor social vulnerabile;
  • Dezvoltarea regiunilor prin atragerea și reținerea funcționarilor publici în urbele mici și localitățile rurale ale Republicii Moldova;
  • Creșterea eficienței energetice în imobilele publice, ceea ce va duce la reducerea poluării mediului și la scăderea cheltuielilor.

Proiectul vizează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniul educației, sănătății, protecției sociale și administrației publice în mediul rural pentru a asigura furnizarea în continuare a unor astfel de servicii și astfel să contribuie la creșterea calității vieții pentru cetățeni, prin oferirea acestora la prețuri accesibile în locațiune.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia -  Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

Vasilisa și Anatol Mârzenco: Despre statutul de bunici, greșeli iertate, afaceri nereușite și nu doar
Articolul anterior
Dana Marchitan deja știe cum își va convinge feciorul să mănânce sănătos
Articolul următor