A început procesul împotriva opozantului rus Vladimir Kara-Murza, care riscă 25 de ani de închisoare

Un tribunal din Moscova a început luni, 13 martie, audierile în cazul opozantului rus Vladimir Kara-Murza, care riscă o condamnare de până la 25 de ani de închisoare, în special pentru înaltă trădare, într-un nou exemplu de represiune accelerată împotriva criticilor Kremlinului, informează Agerpres preluând AFP. Procesul se desfășoară cu uşile închise.

Jailed Russian Opposition Politician Kara-Murza Additionally Charged With  Treason

După începutul invaziei din Ucraina, autorităţile ruse şi-au intensificat urmărirea criticilor la adresa preşedintelui Vladimir Putin, iar cazul lui Kara-Murza, 41 de ani, este unul dintre cele mai emblematice.

În acelaşi dosar, el este vizat de trei acuzaţii grave: „înaltă trădare”, difuzare de „informaţii false” despre armata rusă şi activitate ilegală pentru o organizaţie considerată „indezirabilă”.

Procesul, desfășurat pe repede-înainte

Unul dintre avocaţii săi, Vadim Prohorov, a declarat că activistul de opoziție riscă până la 25 de ani de închisoare pentru aceste trei capete de acuzare cumulate.

„Am revenit la vremurile staliniste. Am revenit la enormele pedepse staliniste”, a denunţat Prohorov după audierea, cu uşile închise, de luni.

„Autorităţile vor să facă totul cu o viteză cosmică”, a adăugat apărătorul, indicând că viitoarea audiere este prevăzută pentru joi.

Vladimir Kara-Murza, aflat în detenţie provizorie din aprilie 2022, este un vechi opozant al lui Vladimir Putin. El a fost la un pas de moarte după ce ar fi fost otrăvit în două rânduri, în 2015 şi 2017, tentative de asasinat pe care el le atribuie regimului rus.

În primăvara anului trecut, Kara-Murza a fost inculpat pentru difuzare de „informaţii false” despre armată după intervenţia sa în martie 2022 în faţa deputaţilor americani din Arizona, în cursul căreia a criticat ofensiva rusă în Ucraina.

Apoi, în august 2022, el a fost acuzat că lucrează cu o „organizaţie indezirabilă”, crimă de asemenea pasibilă cu închisoarea, pentru că organizase o conferinţă de sprijinire a deţinuţilor politici din Rusia.

În fine, în octombrie, autorităţile au deschis împotriva sa un al treilea dosar pentru „înaltă trădare”, cel mai grav dintre capetele de acuzare, pentru că a criticat autorităţile în intervenţii publice în străinătate, a indicat avocatul său pentru agenţia de presă oficială rusă TASS.

Kara-Murza este între altele etichetat drept „agent al străinătăţii”, un statut care aminteşte pe cel de „duşman al poporului” utilizat în perioada sovietică.

„Ca un adevărat patriot al Rusiei, el este acuzat de înaltă trădare pentru neobosita sa luptă pentru o Rusie fără Putin”, a scris luni soţia lui Kara-Murza, Evghenia, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Sunt mereu la distanţa unei bătăi de inimă de tine, dragostea mea, şi voi continua să mă bat pentru tine şi alături de tine atât timp cât va trebui”, a adăugat ea.

„Suntem politicieni ruşi, locul nostru este în Rusia”

Rus prin naştere, Kara-Murza are de asemenea cetăţenie britanică, stabilindu-se în Regatul Unit împreună cu mama sa pe când avea 15 ani.

El s-a apropiat de opoziţia rusă, în special de Boris Nemţov – asasinat prin împuşcare la doi paşi de Kremlin în 2015 – şi de Mihail Hodorkovski, un om bogat de afaceri care a stat zece în închisoare din cauza opoziţiei sale faţă de Vladimir Putin.

Într-un interviu acordat AFP, în 2021, el dădea asigurări că nu are intenţia să părăsească Rusia, în pofida riscurilor.

„Suntem politicieni ruşi, locul nostru este în Rusia”, spunea el atunci, apreciind că „cel mai mare cadou” pe care opozanţii lui Vladimir Putin i-l pot face este „să abandoneze şi să fugă”.

Cea mai mare parte a criticilor liderului de la Kremlin se află în prezent în închisoare sau în exil.

Aleksei Navalnîi execută o pedeapsă de nouă ani de închisoare pentru fraudă, dosar considerat pe larg ca fiind montat politic. El fusese arestat în ianuarie 2021 la revenirea în Rusia, după ce se tratase în Germania în urma unei otrăviri în Siberia cu agent neurotoxic Noviciok, faptă de care el acuză Kremlinul.

O altă personalitate a opoziţiei ruse, Ilia Iaşin, execută o pedeapsă de opt ani şi jumătate într-o colonie penitenciară după ce fusese condamnat în decembrie pentru criticile sale la adresa ofensivei împotriva Ucrainei.

20 de școli din țară au primit microbuze noi, achiziționate cu sprijinul României

20 de microbuze noi, achiziționate cu ajutorul Guvernului României, vor ajunge în școlile din Republica Moldova. La evenimentul de distribuire a unităților de transport a participat, astăzi, premierul Dorin Recean, alături de prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, și ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun.

Premierul Dorin Recean a mulțumit omologului său român pentru contribuția la îmbunătățirea infrastructurii educaționale, evidențiind necesitatea asigurării accesului la educație de calitate pentru toți copiii din țară. „Acest ajutor esențial face parte dintr-un efort amplu de a asigura accesul fiecărui copil la o educație de calitate în școli dotate cu echipament modern”, a spus șeful Executivului.

Prim-ministrul României a subliniat importanța investițiilor în sistemul educațional. „Educația copiilor, transportul lor în siguranță este o prioritate. Mă bucur că Republica Moldova este conectată la problemele copiilor. Toți copiii trebuie să aibă acces egal la educație”, a spus Marcel Ciolacu.

Unitățile de transport vor ajunge în școlile din Ungheni, Briceni, Soroca, Florești, Drochia, Ocnița, Căușeni, dar și în alte raioane ale țării. 

Microbuzele au fost achiziționate din contul asistenței financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, oferită de Guvernul României. Întregul lot cuprinde 69 de unități de transport școlar, dintre care primele 40 au fost distribuite în luna august, curent.

Ucrainenii au lovit un aerodrom rusesc din Voronej

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat în comun cu Forțele de Operațiuni Speciale un atac cu drone asupra aerodromului militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, în cursul nopţii trecute, potrivit unei surse din SBU, scrie adevarul.ro.

Atacul a vizat depozite rusești unde sunt stocate bombe aeriene ghidate, precum și hangare ale avioanelor de luptă Su-35 și Su-34 și depozite de combustibil.

„SBU continuă să ia măsuri active pentru a reduce capacitatea inamicului de a teroriza orașele pașnice ucrainene cu bombardiere echipate cu bombe KAB”, a spus sursa, citată de Kyiv Independent.

„Demilitarizarea aerodromurilor militare rusești va continua, deoarece inamicul nu trebuie să se simtă în largul său nici măcar pe propriul său teritoriu”, a declarat o sursă din SBU pentru Business Insider.

Pe rețelele de socializare au apărut imagini din satelit ce surprind consecințele atacului din noaptea de 3 octombrie.

Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a distrus 113 drone ucrainene în cursul nopții trecute, 25 dintre ele fiind doborâte deasupra regiunii Voronej.

Un depozit de combustibil a luat foc în regiunea Perm

În regiunea Perm, rezervoare întregi de combustibil au fost cuprinse de flăcări, incendiul extinzându-se pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, potrivit Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.

Imagini postate pe contul său oficial de Telegram prezintă pagube importante. Ministerul a declarat că se investighează cauza incendiului, dar fără a preciza legătura cu vreun atac ucrainean cu drone.

În septembrie, Ucraina a lovit mai multe depozite de muniții rusești într-o serie de atacuri cu drone, provocând pagube importante în mai multe locații. Apărarea aeriană a Rusiei a fost incapabilă să se apere în mod fiabil împotriva atacurilor în adâncime ale Kievului.

Poliția de Frontieră a primit echipament modern din partea OSCE

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a recepționat trei mijloace de transport destinate domeniului chinologic, programe software, achiziționate în cadrul proiectului de asistență externă „Sprijin pentru agențiile de aplicare a legii din Moldova ca răspuns la provocările de securitate în regiune”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul proiectului este consolidarea capacităților instituțiilor de drept din Republica Moldova în lupta împotriva criminalității organizate transnaționale, contribuind astfel la securitatea și stabilitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni.

„Noile dotări, recepționate cu suportul Guvernului Statelor Unite ale Americii, vor îmbunătăți capacitățile operaționale și analitice ale IGPF, sporind eficiența în activitățile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere. Integrarea echipamentelor moderne în activitatea de serviciu a Poliției de Frontieră va permite extinderea dimensiunilor practice în cazul instruirii  teoretice, facilitând aplicarea rapidă și eficientă a cunoștințelor acumulate”, a conchis șefa adjunctă a IGPF,  Diana Salcuțan.

La eveniment au participat șefa adjunctă a misiunii OSCE în Moldova, Izabela Hartmann, reprezentanți ai Ambasadei SUA în Republica Moldova, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și reprezentanți ai Secretariatului OSCE din Viena.

Acest proiect este cofinanțat de guvernele Germaniei, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii, Poloniei și Franței, fiind implementat de cadrul Departamentului pentru amenințări transnaționale al Secretariatului OSCE din Viena, Austria.

De menționat că echipele canine ale Poliției de Frontieră reprezintă domenii esențiale în asigurarea securității frontaliere, iar dotarea cu mijloace de transport va permite mobilizarea promptă în diverse situații, optimizând intervențiile la frontieră și susținând implementarea Conceptului privind funcționarea echipelor canine mobile în cadrul Poliției de Frontieră.

Gestul făcut de fiul Victoriei Beckham față de soacra sa
Articolul anterior
O mamă plânge non-stop, după ce a fost atacată dur pentru numele pus bebelușului ei
Articolul următor