Activitatea Curții Constituționale va fi reglementată de o lege nouă

10/04/2025

News

Organizarea și funcționarea Curții Constituționale va fi reglementată de o lege nouă. Inițiativa legislativă a fost votată în a doua lectură de 55 de deputați, scrie paranteze.md.

Proiectul legii cu privire la Curtea Constituțională a fost elaborat de Ministerul Justiției. Documentul comasează reglementările Legii cu privire la Curtea Constituțională, adoptată în 1994, și ale Codului jurisdicției constituționale, adoptat în 1995. La intrarea în vigoare a noii legi, cele două acte normative vor fi abrogate.

Noua lege reglementează unitar modul de organizare și funcționare a Înaltului For Constituțional. Pentru lectura a doua, textul actului normativ a fost modificat, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. La fel, este acordată o autonomie mai largă Curții Constituționale și sunt îmbunătățite unele aspecte, printre care regimul incompatibilităților și restricțiilor în exercitarea funcției de judecător constituțional, mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Înaltei Curți etc.

Printre prevederi figurează extinderea cercului de subiecți cu drept de sesizare a Curții cu judecătorii / completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al judecătoriilor. O altă prevedere vizează controlul a priori al constituționalității tratatelor internaționale la care Republica Moldova intenționează să devină parte.

Actul normativ mai consolidează mecanismul de responsabilizare a judecătorilor Curții Constituționale prin stabilirea în legislație a mai multor sancțiuni disciplinare. Este vorba despre avertisment, mustrare și ridicarea mandatului. Cea mai severă sancțiune, ridicarea mandatului de judecător al Curții Constituționale, va fi aplicată printr-o hotărâre a plenului, adoptată cu 2/3 din numărul judecătorilor Înaltei Curți.

Proiectul introduce și noi incompatibilități și restricții în exercitarea funcției. Mai exact, judecătorii Curții Constituționale vor renunța la calitatea de membri ai unor partide politice până la depunerea jurământului. Până în prezent, aceștia erau obligați să își dea angajamentul că își vor suspenda activitatea în partid sau în altă organizație politică pe perioada mandatului.

Documentul vizează și revizuirea mecanismului privind completarea vacanței funcției de judecător al Curții Constituționale. Astfel, este prevăzută reglementarea diferită a termenelor pentru sesizarea autorităților competente să numească judecătorii, în funcție de motivele de încetare a mandatului de judecător constituțional (demisie, ridicare a mandatului, deces sau expirare a mandatului).

O altă prevedere constă în instituirea testului de admisibilitate a sesizărilor adresate Curții. Mai exact, sunt stipulate criterii clare de admisibilitate a sesizărilor.

Prevederile documentului vor intra în la data publicării în Monitorul Oficial. In termen de trei luni, Curtea Constituțională va adopta actele normative necesare pentru implementarea acestuia, iar Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în concordanță cu prevederile legale.

Un oficial de top al Ucrainei vorbește în premieră despre posibile concesii teritoriale în fața Rusiei: „Pentru pace, poate fi o soluție”

Ucraina ar putea fi nevoită să renunțe la teritorii ca parte a unui acord de pace cu Rusia, pe fondul unei presiuni tot mai mari din partea președintelui Donald Trump de a accepta concesii teritoriale.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pentru BBC că unul dintre scenarii este ca Ucraina „să renunțe la teritorii”.

„Nu este corect. Dar pentru pace, pace temporară, poate că poate fi o soluție, temporară”, a declarat oficialul ucrainean care a subliniat însă că Ucraina „nu va accepta niciodată ocuparea” de către Rusia.

În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.

Când a fost întrebat dacă Volodimir Zelenski a discutat cu el detalii despre o posibilă înțelegere cu Rusia, Vitali Klitschko a răspuns tranșant: „Nu”. El a declarat că președintele ucrainean ar putea fi forțat să adopte o „soluție dureroasă” pentru a obține pacea.

Primarul Kievului este acum unul dintre cei mai importanți politicieni ucraineni care au afirmat public că țara sa ar putea fi nevoită să cedeze teritorii, chiar dacă temporar.

Declarațiile lui Vitali pentru BBC vin în contextul în care presa a relatat despre discuții ruso-americane privind recunoașterea anexării de către Rusia a Crimeei și la câteva ore după un atac devastator cu rachete și drone rusești asupra Kievului. Acesta a fost unul dintre cele mai mortale atacuri rusești asupra capitalei ucrainene din ultimele luni.

Valul de rachete și drone explozive lansate de Rusia survine într-un moment critic pentru procesul de negociere inițiat de Donald Trump pentru a pune capăt războiului declanșat de Moscova în februarie 2022, care s-a soldat cu cel puțin zeci de mii de morți de ambele părți.

Emisarul american Steve Witkoff este așteptat la Moscova până la sfârșitul săptămânii, în timp ce Donald Trump și Volodimir Zelenski vor fi prezenți la funeraliile Papei Francisc, sâmbătă, la Roma.

Asalt surpriză, în spatele liniilor inamice din Kursk: Depășite în raport de 3 la 1, forțele speciale ucrainene susțin că au eliminat un întreg pluton nord-coreean

Forțele speciale ucrainene susțin că au eliminat un pluton de soldați nord-coreeni în timpul unor lupte corp la corp în regiunea rusă Kursk, în timpul unui atac surpriză, o ciocnire rară între trupele Kievului și cele din Phenian care luptă alături de armata rusă, potrivit publicației Defence Express, preluat de hotnews.ro

Misiunea a avut loc luna trecută, dar a fost făcută publică recent din motive de securitatea operațională, conform sursei citate.

Operațiunea transfrontalieră a fost surprinsă în imagini video înregistrate de drone și camere video de corp.

Potrivit imaginilor, cel puțin un militar ucrainean a fost rănit în timul luptelor.

Asaltul a fost efectuat de forțele speciale ucrainene din Regimentul 6 Ranger care erau depășite numeric cu 3 la 1.

O echipă de opt militari ucraineni, sprijinită de drone de recunoaștere, a descins cu un blindat Humvee, pe teritoriul inamic din Kursk.

Folosind tranșee capturate ca acoperire, trupele speciale ucrainene au intrat în luptă directă cu o unitate nord-coreeană de trei ori mai mare.

În ciuda dezavantajului numeric și a focului de artilerie, ucrainenii au menținut inițiativa și superioritatea tactică pe tot parcursul luptei, neutralizând în cele din urmă toți cei 25 de soldați nord-coreeni.

Forțele speciale ucrainene s-au retras cu succes după îndeplinirea misiunii, potrivit Defence Express.

Atenție, urmează imagini cu un puternic impact emoțional!

Un cetățean român a fost reținut de FSB în Rusia și este acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei

Un cetățean al României, în vârsta de 23 de ani, a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) fiind acuzat de acțiuni de spionaj în favoarea Ucrainei. Potrivit unui comunicat al instituției de la Moscova, acesta a transmis informații cu privire la amplasarea unor instalații de apărare aeriană situate în orașul Soci, regiunea Krasnodar, Rusia.

Bărbatul a depus deja mărturie, transmite agenția rusp de presă RIA Novosti, și a declarat că a văzut o unitate de apărare aeriană pe drumul de la Soci la Adler. A marcat locația pe o hartă și a trimis-o unui supraveghetor al serviciilor de informații ucrainene, pe nume Volodimir, mai scrie sursa citată.

„Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse din Soci, regiunea Krasnodar, a reținut un cetățean român, născut în 2002, care a fost implicat în activități de informații în favoarea serviciilor speciale ale Ucrainei. S-a stabilit că, în vara anului 2024, la indicațiile serviciilor de informații ucrainene, acesta a cules și transmis informații cu privire la amplasarea unor instalații de apărare aeriană situate în orașul Soci. În schimb, serviciile speciale ale Ucrainei i-au promis cetățeanului român, la solicitarea acestuia, că îl va ajuta să părăsească în siguranță Rusia și să se alăture formațiunii de voluntari a AFU pentru a participa la ostilitățile împotriva țării noastre”, se arată într-un comunicat al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei.

În document se mai precizează că împotriva persoanei reținute a fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la articolul 276 din Codul Penal al Rusiei, „Spionaj”.

Acesta riscă pâna la 20 de închisoare.

Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE), nu a venit cu un răspuns referitor la acest caz.