Sărbătoarea Bobotezei este una dintre cele mai importante zile din an, când bătrânii preziceau cum va fi vremea în vara care urma să se aşeze, fiind asociată cu sintagma „Gerul Bobotezei”.
De câţiva ani încoace, frigul ce crăpa pietrele de altădată s-a domolit, iar etnologii şi folcloriştii spun că acesta este semn că urmează un an prost, după interpretările bătrânilor. Se zice că, dacă de Gerul Bobotezei zăpada este mare, urmează o vară bogată, cu ploi la timp şi recolte îndestulătoare. În schimb, dacă de Gerul Bobotezei curg streşinile, va fi un an mai sărac.
În România, Boboteaza este sărbătorită pe 6 decembrie. Variaţiile de temperatură, dar şi schimbarea calendarului ortodox, prin decalarea cu 13 zile a sărbătorii Botezului Domnului, au făcut ca sintagma „Gerul Bobotezei” să fie mai mult o amintire decât o realitate concretă. Totuși, se pare că anul acesta nu vom avea parte de ger nici de Bobotează pe stil vechi.
Sintagma „Gerul Bobotezei” îşi are rădăcinile încă înainte de 1924, când a fost introdus de către Biserica Ortodoxă Română calendarul Gregorian, suprimându-se, astfel, 13 zile din calendar, scrie adevarul.ro. În această situaţie, dacă înainte de acest an, Boboteaza se sărbătorea în 19 ianuarie, după 1924 s-a decalat mai devreme, pe 6 ianuarie.
Potrivit profesorului universitar Ion Cuceu, directorul Arhivei de Folclor a Academiei Române, aceasta ar putea fi una din explicaţiile pentru care şi-a pierdut din semnificaţie. „Sărbătoarea cădea în cea mai friguroasă perioadă din an, la mijlocul lunii ianuarie, când iarna era instalată în toate drepturile ei”, spune profesorul. Multă vreme, ţăranii transilvăneni au continuat să aprecieze aceste date după vechiul calendar. Aşa se face că şi astăzi, o serie de obiceiuri sunt legate de ţărani de o dată calendaristică după calendarul Iulian, şi nu cel Gregorian.
„Ritualurile de Bobotează s-au păstrat în majoritatea zonelor etnografice din Republica Moldova, Bucovina de Nord şi Transilvania”, explică profesorul Cuceu.
Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă sunt de părere că temperaturile mai mari în jurul sărbătorii Bobotezei ţin de încălzirea globală şi de creşterea variabilităţii iernii în ultimii ani.
„Din punct de vedere statistic nu se poate vorbi clar despre o încălzire constantă. La nivel global există, însă, o cantitate mai mare de energie, ceea ce face să existe o variabilitate mai mare a fenomenelor climaterice”, explică Iulian Horea Holobâcă, asistent universitar la specializarea Meteorologie din cadrul Facultăţii de Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai. Potrivit acestuia, în luna ianuarie, curenţii estici, cei de aer rece, sunt cei mai puternici din tot anul, însă se înregistrează diferenţe mari de temperaturi de la o zi la alta.
Cu toate că Gerul Bobotezei nu mai este ce a fost, locuitorii satelor din Tranilvania încă păstrează tradiţiile acestei sărbători. Cel mai răspândit obicei este cel al Chiralexei, când grupuri de copii îi însoţesc pe preoţi la sfinţirea caselor, şi urează belşulg pentru anul viitor.
Biserica Ortodoxă Română a hotărât înlocuirea calendarului Iulian cu calendarul Gregorian în anul 1924, la un an după conferinţa pan-ordotoxă de la Constantinopol din 1923. Administrativ, statul român a trecut la calendarul gregorian în 1919. Atunci, data de 1 aprilie a devenit oficial data de 14 aprilie.
Decizia a fost luată în contextul Marii Uniri, când stilul calendaristic trebuia unificat. Până atunci, Transilvania şi Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, iar Regatul României şi Basarabia foloseau încă varianta iuliană. România a adoptat calendarul gregorian printre ultimele ţări europene.
