Cu fiecare respiraţie pe care o facem în Chişinău ne scad şansele la o viaţă lungă şi sănătoasă. O spun experţi de mediu, care confirmă că aerul din Chişinău a ajuns într-atât de toxic din cauza gazelor de eşapament care depăşesc norma admisă de peste două mii de ori. Autorităţile recunosc că fenomenul de ploi acide se înregistrează tot mai des, iar smogul este tot mai prezent deasupra oraşului.
De vină este numărul prea mare de automobile dar şi pentru că la Chişinău, una dintre cele mai verzi capitale, s-au pierdut, în ultimii ani, 500 de hectare de zone verzi în schimbul haosului imobiliar.
Buletinul calităţii aerului din luna iunie, arată că aldehida formică, adică gazul de eşapament, a înregistrat o valoare în aer de 6,4 de miligrame pe metru pătrat, în timp ce norma este de doar 0,003. O depăşire de 2100 de ori. Doar în luna iunie am respirat 24 de zile din 30, aer toxic cu depăşiri de sute de ori la dioxid de azot, fenol şi monoxid de azot.
Valentina Țapeș, specialist, Agenţia de Mediu: „Înainte dacă se diferenţeau zonele din oraş la capitolul poluare, acum avem toate sectoarele poluate, deoarece avem un trafic foarte intens. În ultimii 10 ani nivelul ridicat de poluare a aerului se datorează doar transportului.”
Specialiştii de la Agenţia de Mediu recunosc că aerul din Chişinău devine tot mai toxic. Asta în timp ce avem o strategie de mediu unde este scris că aerul va fi mai curat cu 25 la sută, din 2014 până în 2023. Însă datele Agenţiei de Mediu ne arată că, de fapt, s-a întâmplat exact invers.
În 2017 am înregistrat un record de emisii de CO2, monitorizat în ultimii 20 de ani. Atunci, în aer au ajuns aproape 300 de mii de tone de poluanţi. În 2018, cantitatea emisiilor din transport a fost de aproape 200 de mii de tone de poluanţi, cu 9% mai mult decît în 2014. Am cerut părerea secretarului de stat pe Mediu, însă surpriză – funcţionarul nu ştie nimic.
Maxim Popov, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Agriculturii şi Mediului: „La ce vă referiţi ce fel de aer, aer atmosferic. Poluat, nepoluat. Nu cunosc datele, de aia am şi solicitat să mi se aducă analizele.”
Secretarul de stat pe domeniul Mediului are mai mult de jumătate de an de când este pus în funcţie şi ar fi trebuit să ştie măcar ce aer respiră. Ba mai mult, Maxim Popov susţine că depăşirile se datorează agenţilor economici cu uzine, în timp ce datele Agenţiei de Mediu arată clar că, pentru anul 2018, 93% din poluare s-a datorat transportului auto.
Iuliana Cantaragiu, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu: „Sursa principală a aerului este transportul.”
Secretarul de stat responsabil de Mediu nu ştie nici că practic nu există o reţea de măsurare a calităţii aerului în Republica Moldova. Avem câteva staţii de control, moştenite de prin anii 80, în Chişinău şi Bălţi, ia una la Leova pentru a măsura aerul transfrontalier. Aşa că ştim ce aer inspirăm în doar trei localităţi din cele peste 900. Grav este că singurul laborator responsabil de expertizele de aer funcţionează fără acreditare de câţiva ani. Şi nu există niciun laborator mobil.
Datele din laborator ne arată că oraşul Chişinău este cel mai poluat din Republica Moldova. În luna iunie s-a înregistrat cel mai înalt nivel de poluare a aerului din acest an. Indicele standard maxim admisibil este de mai puţin de 10, însă acum două luni, indicele a fost de 10,5. Lucru recunoscut şi de cel de la cârma primăriei.
Ion Ceban, primar general, Chişinău: „Calitatea aerului este cu multe depăşiri în Chişinău.”
De vină este numărul mare de automobile, care, în curând, nu vor mai încăpea pe străzile Chişinăului. Dar şi mijloacele de transport public municipal, învechite şi numai bune de dat la fier vechi. Primarul, care în curând împlineşte un an de mandat, dă vină în continuare pe fostele conduceri şi ne oferă soluţiile din campania electorală. Pe care ar fi trebuit să le pună deja în practică.
Ion Ceban, primar general, Chişinău: „- Fluidizarea traficului, restricţionarea accesului în centru şi centura de Chişinău.Cu regret nu s-a făcut nimic ani buni şi trebuie mai întâi să reparăm apoi să facem nou.
– Din soluţiie propuse care eu fost începute.
– Toate, şi zonele verzi şi transport public şi bandă pentru transport.”
Ecologiştii susţin că aerul din Chişinău ar fi mai bun, dacă suprafaţa de împădurire din oraş ar creşte, în loc să scadă, cum se întâmplă în ultimii ani.
Vezi reportajul integral pe www.tvrmoldova.md
