Agenda europeană a țării noastre, discutată de Natalia Gavrilița cu reprezentantele Finlandei și României în Consiliul Afacerilor Generale al Consiliului UE

Prim-ministra Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu reprezentantele Finlandei și României în Consiliul Afacerilor  Generale din cadrul Consiliului UE – ministra Afacerilor Europene și proprietății de stat din Finlanda, Tytti Tuppuraine, și secretara de stat a Ministerului Afacerilor Externe din România, Daniela Gîtman. 

Șefa Executivului de la Chișinău a vorbit despre acțiunile Guvernului în domeniul integrării europene și dezvoltării economice a Republicii Moldova, dar și despre reformele pe care și le-a asumat Guvernul. 

„Anul 2022 ne-a oferit un moment istoric, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la UE. Avem în continuare multe provocări pe care vom reuși să le depășim cu sprijinul partenerilor noștri externi. În anul curent, ne-am propus să creștem reziliența economică și să accelerăm reformele. Ne vom concentra pe îndeplinirea condiționalităților înaintate de Comisia Europeană, suntem în contact permanent cu membrii Comisiei de la Veneția în procesul de reformare a sistemului de justiție. În ultimul an, am reușit să întreprindem pași concreți și hotărâți pe segmentul de dezoligarhizare a țării, un exemplu în acest sens fiind reîntoarcerea gărilor auto și a Aeroportului Internațional în gestiunea statului”, a subliniat Natalia Gavrilița. 

Ministra Afacerilor Europene și proprietății de stat din Finlanda, Tytti Tuppurainen, a reconfirmat suportul Finlandei în procesul de îndeplinire a condiționalităților Comisiei Europene și și-a exprimat încrederea că, în scurt timp, Republica Moldova va începe negocierile de aderare la blocul comunitar. 

„Vreau să vă asigur de tot sprijinul nostru. Suntem gata să aprofundăm cooperarea cu Republica Moldova și pe domeniul aprovizionării cu energie. Vă încurajăm să continuați să lucrați asupra realizării proiectelor începute, mai ales a celor care vizează fortificarea instituțiilor. Vrem să avem membri ai UE cu instituții puternice, care împărtășesc aceleași valori europene”, a adăugat Tytti Tuppurainen.

Secretarul de stat pe afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Daniela Gîtman, a apreciat hotarârea Guvernului de la Chișinău de a identifica soluții pentru depășirea crizelor și a îndemnat autoritățile să conteze pe sprijinul României și al comunității europene: „Știu că aveți o agendă încărcată pentru acest an, inclusiv urmează să găzduiți, pe 1 iunie, cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene. Suntem aici pentru a vedea cum vă putem susține în procesul de preaderare și să vă asigurăm de tot suportul necesar”. 

Adresarea PAS către Ceban: „Ion, nu pune mâna pe robinete și nu lipsi chișinăuienii de apă”

„Ion, nu pune mâna pe robinete și nu lipsi chișinăuienii de apă. În 3 ani de mandat Ion Ceban a băgat în datorii S.A. Apă-Canal și a dat-o în bară cu majorarea ilegală a tarifului pentru apă și canalizare, iar acum vrea să lipsească chișinăuienii de apă” este mesajul cu care se adresează partidul politic PAS către Ion Ceban.

De asemenea PAS îl învinuiește pe politician că a angajat în cadrul Întreprinderii „Apă-Canal”, persoane care îi sunt favorabile să fie în componenta acesteia „Ion Ceban și-a angajat nănașul și o persoană apropiată de la PSRM, fostul deputat Oleg Lipschi în funcție de director. Pentru a face ce vrea și pentru a nu fi monitorizată activitatea întreprinderii, acesta a scos din consiliul de administrare consilierii municipali PAS când au început a bate alarma despre ilegalitățile din întreprindere”, afirmă Dumitru Ivanov, consilier municipal PAS, conform zugo.md.

Amintim că, premier Energy a a anunțat pe data de 26 ianuarie ca urmează deconectarea instalațiilor de alimentare cu energie electrică ale SA „Apă-Canal Chișinău”. Motivul invocat a fost datoria în creștere, neachitată de întreprindere. Totuși, mai târziu, decizia a fost schimbată, ÎCS „Premier Energyˮ SRL anunțând că a decis amânarea deciziei până la data de 1 februarie 2023.

Nemulțumiți de cele întâmplate, partidul a postat vineri, 26 decembrie o declarație video:

Publicaţia online independentă Meduza, declarată „organizație indezirabilă” în Rusia

Autorităţile ruse au interzis joi de facto site-ul de ştiri Meduza prin clasificarea ca „organizaţie indezirabilă”, transmit Reuters şi AFP, citat de Agerpres.

Russia launches criminal probes on prominent Kremlin critics | PBS NewsHour

În urma deciziei anunţate de procuratura generală a Rusiei, este interzisă funcţionarea pe teritoriul ţării a site-ului gestionat din Letonia. Jurnaliştii care scriu pentru Meduza pot fi condamnaţi la pedepse cu închisoarea de până la patru ani, iar organizatorii – până la şase ani. Cetăţenilor ruşi le este interzis să colaboreze cu publicaţia sau cu jurnaliştii acesteia.

Procuratura a explicat că activitatea site-ului „reprezintă o ameninţare la adresa ordinii constituţionale şi a securităţii Rusiei„.

Meduza, lansată ca publicaţie în limba rusă în martie 2014 în Letonia, pentru a evita cenzura din Rusia, fusese deja clasificată ca „agent străin” de ministerul justiţiei de la Moscova încă din aprilie 2021.

La scurt timp după ce armata rusă a invadat Ucraina, în februarie anul trecut, parlamentul Rusiei a adoptat legi care pedepsesc cu închisoarea „discreditarea” armatei şi răspândirea de „informaţii intenţionat false” despre aceasta; maximele prevăzute sunt de cinci ani de detenţie pentru prima infracţiune, respectiv 15 pentru cea de-a doua.

Kremlinul duce însă de mai mulţi ani o campanie de reprimare a presei independente şi de blocare a accesului ruşilor la informaţii din media neagreate. Ceea ce s-a întâmplat după începutul războiului a fost doar o escaladare a acestei tendinţe, apreciază Reuters.

Printre cele peste 50 de organizaţii care se află în prezent pe lista celor „indezirabile” mai figurează şi alte publicaţii de investigaţie, cum ar fi iStories, Proekt sau Bellingcat – aceasta din urmă, cu sediul în Olanda.

Evgheni Prigojin, şeful grupării de mercenari Wagner, a cerut interzicerea site-ului Meduza prin această procedură încă din iulie anul trecut.

Meduza nu a reacţionat deocamdată la interdicţie, însă unele personalităţi din opoziţie au criticat deja în mediile sociale decizia autorităţilor. Ruslan Şaveddinov, aliat al disidentului Aleksei Navalnîi, a scris pe Twitter că „organizaţie indezirabilă este mâna de oameni care au acaparat puterea în Rusia„.

Ministrul Transporturilor: Ne-am dori ca Autostrada Unirii să fie continuată până la Chişinău şi Odesa

România şi R. Moldova vor colabora mult mai strâns în domeniul infrastructurii, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a adăugat că îşi doreşte ca Autostrada Unirii (A8) să continue până la Chişinău, în R. Moldova şi Odesa, în Ucraina, informează Agerpres, transmite Digi24.

Sorin Grindeanu s-a întâlnit, joi, 25 ianuarie, cu viceprim-ministrul R. Moldova, Andrei Spînu, aflat în vizită la Bucureşti.

„Mai întâi, am propus întrunirea, în februarie, a Comisiei Mixte bilaterale pentru coordonarea tuturor activităţilor referitoare la proiectarea şi construirea Podului peste Prut de la Ungheni. Am convenit asupra necesităţii de a identifica şi alte proiecte transfrontaliere eligibile prin fonduri europene”, a scris Grindeanu pe site-urile de socializare, după întâlnirea cu vicepremierul Andrei Spînu.

„În domeniul rutier, ne-am dori ca Autostrada Unirii (A8) să fie continuată până la Chișinău (Republica Moldova) și Odesa (Ucraina)”, a mai scris Grindeanu.

Ministrul spune că a discutat şi despre modernizarea şi construirea mai multor poduri rutiere peste Prut. Astfel, ar urma să fie modernizate Podul de la Sculeni şi Podul Oancea. Iar poduri noi ar urma să fie construite la Albiţa, Răducăneni, Bumbăta şi Fălciu.

În domeniul infrastructurii feroviare, cele două părţi au discutat despre extinderea liniei de cale ferată cu ecartament larg până la Staţia Nicolina. Astfel, trenurile ar putea circula pe cale ferată cu ecartament larg pe relaţia Ungheni-Cristeşi Jijia-Socola-Nicolina.

De asemenea, un punct de interes comun este şi reabilitarea coridorului feroviar Iaşi (Aeroportul din Iaşi)-Ungheni-Chişinău (Aeroportul din Chişinău)-Odesa, prin finanţare obţinută de la Banca Mondială.

„În contextul conflictului armat din Ucraina, am reamintit că, în septembrie 2022, au fost finalizate lucrările pentru repunerea în funcţiune a liniei de cale largă din frontiera cu R. Moldova (Giurgiuleşti) până la silozul de la dana portuară Galați. Linia cu ecartament larg permite încărcarea şi descărcarea directă a vagoanelor ucrainene, fără transbordare, care circulă pe relaţia Galaţi (România)-Giurgiuleşti (R. Moldova)-Reni (Ucraina). În domeniul aerian am discutat despre posibilitatea creşterii numărului de frecvenţe ale operatorilor aerieni români pe segmentul Bucureşti-Chişinău-Bucureşti, dar şi despre diversificarea destinaţiilor prin operarea unor noi curse de pe mai multe aeroporturi internaţionale din România”, a mai scris Grindeanu.

40 de burse de studii vor fi acordate anual de Republica Moldova și Ucraina, în baza unui Acord
Articolul anterior
Sportul de performanță va fi finanțat în baza unui nou regulament
Articolul următor