Agresorii familiali vor beneficia de mai multe ședințe de consiliere pentru a fi motivați să-și schimbe comportamentul

Cabinetul de miniștri a adoptat astăzi noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a Centrului de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali și standardele minime de calitate.

Modificările propuse vor eficientiza activitatea prestatorilor de servicii specializate adresate agresorilor familiali, prin stabilirea unui mecanism de cooperare dintre instituțiile implicate în combaterea acestui fenomen, cum ar fi subdiviziunile de poliție, organele de probațiune și structurile de asistență socială, și vor permite o monitorizare mai sigură a agresorilor familiali pentru a nu comite recidive și pentru ai motiva să-și schimbe comportamentul agresiv și violent.

Noul regulament-cadru prevede excluderea categoriei de beneficiari adolescenții cu comportament violent, întrucât pentru categoria respectivă este necesară crearea unor servicii specializate pentru minorii aflați în conflict cu legea. Concomitent, vor fi excluse serviciile de consiliere a cuplului, activitatea centrelor fiind axată în totalitate pe consilierea agresorilor familiali.

De asemenea, a fost majorat numărul de ședințe de consiliere în grup de la 24-26 până la 30-35 și s-a stabilit durata programului de consiliere individuală, care va include 3-5 ședințe. Programele destinate agresorilor se axează pe certitudinea că persoanele au capacitatea de a se schimba, iar folosirea violenței constituie o alegere. În acest sens, se mizează pe cultivarea empatiei agresorilor, a sentimentelor de responsabilitate și a motivației pentru schimbarea comportamentului.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în colaborare cu Inspectoratul Național de Probațiune, Inspectoratul General al Poliției, Consiliul Național de Acreditare a Prestatorilor de Servicii Sociale, Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor din mun. Chișinău, centrele de asistență și consiliere pentru agresorii familiali din orașele Drochia, Căușeni, Ocnița și mun. Chișinău, reprezentanți ai societății civile.

Menționăm că pe parcursul anului 2022, în cadrul celor patru centre de consiliere a agresorilor familiali au primit asistență specializată 117 agresori familiali.

Comisia Europeană le cere statelor membre să înăsprească condiţiile de intrare în UE pentru cetăţenii ruşi: „O viză valabilă nu va mai fi de ajuns”

Comisia Europeană le-a cerut vineri statelor UE să fie mai restrictive în acordarea de vize pentru cetăţenii ruşi şi să intensifice controlul frontierelor, în contextul în care mii de ruşi încearcă să-şi părăsească ţara pentru fugi de mobilizarea parţială decretată de preşedintele Vladimir Putin.

Kremlin de Moscú - EcuRed

„O viză valabilă nu va mai fi de ajuns pentru a intra în UE. Autorităţile de frontieră vor trebui să efectueze controale de securitate suplimentare” în cazul cetăţenilor ruşi, a indicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, potrivit AFP, preluată de Agerpres. 

Aceste noi „orientări”, transmise de Bruxelles statelor UE, „se referă numai la vizele de scurt sejur şi la controalele la frontiere, nu şi la azil. Azilul rămâne un drept fundamental”, a adăugat comisarul european. 

„Ca urmare a noului context de securitate, statele membre sunt invitate să reexamineze vizele deja acordate” cetăţenilor ruşi, a mai cerut reprezentanta Comisiei Europene. 

După mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti anunţată pe 21 septembrie de Putin, în statele UE au intrat de atunci între 10.000 şi 20.000 de persoane în plus faţă de numărul celor din perioada similară a anului trecut, dar numărul cererilor de azil este nesemnificativ, a precizat comisarul european. 

De acum înainte, o cerere de viză Schengen pentru cetăţenii ruşi ar trebui să fie efectuată în statele de origine ale acestora, iar „examinarea cererii va trebui să fie foarte restrictivă” şi „dacă apar îndoieli că solicitantul unei vize Schengen va rămâne în UE mai mult de 90 de zile, viza Schengen nu va trebui acordată”, a mai indicat Ylva Johansson. Ea a admis însă că emiterea şi revocarea vizelor ţin de competenţa statelor UE.

Șeful centralei Zaporojie a fost răpit de ruși

Rușii l-au răpit pe directorul general al centralei din Zaporojie și nimeni nu știe unde se află în acest moment, a declarat președintele companiei nucleare ucraineană de stat Energoatom, Petro Kotin, potrivit Ukrainska Pravda și Ukrinform.

Oficial ucrainean: Șeful centralei Zaporojie a fost răpit de ruși

”La 30 septembrie 2022, în jurul orei 16:00, Igor Murashov, directorul general al centralei nucleare din Zaporojie, a fost reținut de o patrulă a rușilor pe drumul de la centrală spre Energodar. Mașina a fost oprită, el a fost reținut cu forța, legat la ochi și dus spre o destinație necunoscută. Deocamdată nu există nicio informație despre locul unde se află Igor Murashov sau despre soarta acestuia”, a scris Petro Kotin pe canalul său de Telegram, transmite hotnews.ro.

Președintele Energoatom precizează că directorul general al centralei este principalul responsabil pentru securitatea nucleară și radiologică a centralei, iar reținerea acestuia reprezintă un pericol pentru funcționarea celei mai mari centrale nucleare din Europa.

Kotin a cerut militarilor ruși și angajaților Rosatom care ocupă ilegal centrala să îl elibereze pe șeful centralei pentru a menține o bună funcționare a centralei nucleare Zaporojie.

De asemenea, el a cerut directorului general al AIEA, Rafael Grossi, și președintelui Asociației Mondiale a Operatorilor Nucleari, Tom Mitchell, să ia toate măsurile pentru a se asigura că Murashov este eliberat imediat din captivitate.

De la începutul războiului, peste 9.000 de oameni au fost dați dispăruți în Ucraina

Autoritățile ucraine au declarat că de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, peste 9.000 de civili au fost dați dispăruți în țară. Dintre aceștia, au fost găsite doar 2.241 de persoane.

Фильтрация, Мариуполь, фото

Federația Rusă echivalează civilii ucraineni cu prizonierii de război, conform organelor de stat ucrainene. Printre aceștia se numără foști polițiști și chiar voluntari.

„Societatea nu ar trebui să lase acest lucru nesupravegheat”, a spus Aleksandr Kononenko, reprezentant al comisarului pentru drepturile omului în sectorul de securitate și apărare al Ucranei, în timpul unui briefing despre „Răpirile masive de civili ucraineni de către armata rusă”, conform Focus.

El a făcut, de asemenea, apel la comunitatea internațională și la Crucea Roșie să crească presiunea asupra țării agresoare pentru a elibera ucrainenii și a-i trimite acasă.

El a cerut, de asemenea, cetățenilor care se află în teritoriile ocupate să raporteze cazurile de persoane dispărute la Poliția Națională a Ucrainei și la alte agenții de aplicare a legii.

Șeful SIS, despre riscul ca Moldova să devină o piață neagră a contrabandei cu arme din Ucraina
Articolul anterior
Noua alocație pentru creșterea copiilor ar putea fi pusă în aplicare din octombrie
Articolul următor