Ai cetățenie română? Se schimbă CNP-urile românilor: Ministerul de Interne anunță modificări importante

Operaționalizarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIASC) aduce modificări importante în modul în care este generat Codul Numeric Personal (CNP) al cetățenilor români, dar acestea nu influențează datele înscrise pe actele de identitate în vigoare, au declarat pentru „Adevărul“ surse din Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, scrie realitatea.net.

CNP-ul, alcătuit din 13 cifre, în mod tradițional, include un cod de două cifre (JJ) care indică județul sau sectorul unde s-a născut persoana sau unde avea domiciliul/rezidența la momentul acordării CNP-ului.

Cu noua schimbare adusă de SIIASC, acest cod de județ a fost înlocuit cu un cod unic „70“ pentru toate CNP-urile generate, indiferent de locul nașterii sau de domiciliul persoanei.

Aceasta înseamnă că, în loc să reflecte locația geografică specifică, CNP-ul va avea acest nou cod standardizat, simplificând procesul de generare a codurilor și eliminând necesitatea de a atribui coduri diferite bazate pe locație.

SIIASC a integrat și proceduri digitale efectuate de ofițerii de stare civilă, modernizând gestionarea actelor de stare civilă. Aceste proceduri digitale permit procesarea electronică a datelor și emiterea documentelor, eficientizând fluxul de lucru și reducând timpul de așteptare pentru cetățeni. Deși multe din procesele administrative pot fi acum realizate digital, prezența fizică a cetățeanului la oficiul de stare civilă rămâne esențială pentru anumite proceduri, inclusiv verificarea identității.

Sistemul a devenit parțial funcțional începând cu data de 8 mai 2024. Implementarea completă a SIIASC este planificată să se finalizeze treptat până la 24 septembrie 2024, urmând ca toate cele 3.188 de unități administrativ-teritoriale să fie conectate și interoperate cu această platformă.

CNP-urile existente NU se schimbă

Chestorul de politie Cătălin-Aurel Giulescu, șeful Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, a declarat pentru „Adevărul“ că în niciun caz CNP-urile deja emise nu se vor schimba. „Doar CNP-urile generate începând cu 8 mai 2024 în infrastructura digitală sunt modificate. CNP-urile deja generate nu se schimbă, doar pentru nașterile înregistrate începând cu 8 mai în jud Ilfov și 7 municipii. Sau pentru transcrieri de nașteri după 8 mai, persoane care au dobândit cetățenia de curând. CNP-urile deja generate nu se schimbă. Practic, cetățenii, în general, nu vor fi afectați“, a precizat chestorul de poliție Cătălin-Aurel Giulescu.

„Pentru a obține un certificat de naștere sau deces, cetățeanul se deplasează la oficiul de stare civilă unde depune documentele necesare – respectiv, cererea de eliberare a certificatului de stare civilă, document care se poate elibera atât în format digital, solicitantul trebuind să comunice ofițerului de stare civilă o adresă de poștă electronică, dar și în format fizic, printat pe un formular securizat, în funcție de opțiunea cetățeanului. Infrastructura SIIASC integrează și o platformă dedicată cetățenilor, aceasta fiind complet interoperabilă, platformă care va fi accesibilă într-o etapă ulterioară. Infrastructura SIIASC integrează 3.188 de unități administrativ-teritoriale, iar la momentul actual, aproximativ 50 dintre acestea sunt interconectate la Sistemul Informatic“, a comunicat MAI.

Activista Maria Olar, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă

O femeie din Chişinău, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă.

O femeie din Chişinău va primi de la stat despăgubiri de 20.000 de lei (peste 1000 de euro) pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă la Judecătoria Comrat, scrie evz.ro.

Decizia a fost luată de Judecătoria raionului Cimişlia, care a constatat că reclamanta a fost discriminată pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă, fără să i se ofere un translator.

EvZ a realizat anterior o anchetă în care se arăta că în unele instanţe din Republica Moldova şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Comrat. Instanţă în care o bună parte din şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Activista de la Chişinău, Maria Olar, cunoscută pentru proteste excentice, a depus o plângere în instanţa civilă în care cerea de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.

„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).

Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.

Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.

Limba rusă, limbă de bază în instanţele din Găgăuzia

Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.

Unii magistraţi din Republica Moldova sfidează Legea funcţionării limbilor şi normele constituţionale, făcând şedinţe şi emiţând decizii doar în limba rusă. Aceştia justifică încălcarea legislaţiei lincvistice printr-o breşă lăsată în Constituţie şi în câteva legi de către guvernarea agro-socialistă din Republica Moldova din anii 90.

Articolul 118 din Constituția Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”.Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.

Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, prevede că „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.

Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.

Limba rusă, exclusă oficial din instituţiile publice

În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat. Sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.

În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.

În martie 2023, deputații pro-europeni au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma ”limba română”.

Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.

Doi tineri din Capitală, reținuți pentru tentativă de omor asupra unui taximetrist. Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape

Victima, un bărbat de 55 de ani, care activează ca taximetrist, a comunicat polițiștilor că în noaptea de 23 aprilie curent a primit o comandă de a transporta două persoane din Chișinău spre Strășeni. În apropierea localității Negrești, unul dintre pasageri a solicitat stoparea automobilului, apoi i-ar fi aplicat șoferului o lovitură cu o sticlă în regiunea capului și au intenționat să-l stranguleze cu o centură.

Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape de suspecții care, au fugit într-o direcție necunoscută. În urma măsurilor speciale de investigație și urmărire penală întreprinse de polițiștii din Strășeni, cu suportul  ofițerilor de investigație din cadrul INI, sub conducerea procuraturii Strășeni suspecții au fost localizați și reținuți.    Bănuiții sunt originari din raioanele Rîșcani și Sîngerei, iar unul dintre ei nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind judecat pentru furt, jaf și huliganism.   Suspecții au fost reținuți pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare aceștia riscă închisoare de la 10 la 15 ani. 

Un post TV de la noi a fost sancționat cu 61.000 de lei: Motivul

În ședința de azi a Consiliului Audiovizualului, fondatoarea serviciului de televiziune „GLOBAL 24”, Instituția Privată Studio de Televiziune „VIZIUNEA LIBERĂ”, a fost amendată cu 61 000 de lei pentru nerespectarea prevederilor ce țin de produsul local.

În perioada monitorizată, „Global 24” a difuzat programele: „Fii sănătos”, „Secretele lumii”, „Сам себе доктор”„Новости GLOBAL 24” (ru), „Новости GLOBAL 24- Итоги недели (ru)” „Погода” (ru), „Восток/Запад” (ru), acestea constituind cu peste 12 ore mai puțin conținut local decât ar fi urmat să aibă postul. Amenda a fost de 17 000 de lei.

Programele în primă difuzare au alcătuit cu aproximativ 5 ore mai puțin decât prevede legea, proporția produsului autohton în orele de maximă audiență a fost cu aproximativ 15 ore mai mică. Și în aceste cazuri, sancțiunile s-au ridicat la 17 000 de lei.

În același timp, postul a difuzat cu aproape două ore mai puține programe în limba română. Amenda a fost de 10000 de lei.

Bacalaureat 2024. Proba la care mii de elevi din R. Moldova ar putea primi nota 10 din oficiu
Articolul anterior
Caz ieșit din comun în Moldova! Un copil de 4 ani, diagnosticat cu tetanos. Medicii, implicați activ
Articolul următor