Alarmant! Bombele chimice pentru igienă ne poluiază apele…

Ecologiştii bat un semnal de alarmă: igiena de fiecare zi, mai cu seamă în pandemie, poluează apele din țară.

Utilizarea în masă a săpunurilor și a detergenților ne-a scăpat cândva de epidemii și de alte mari năpaste provocate de viruși și bacterii. Îndemnul „Spălați-vă cât mai des pe mâini cu apă și săpun”, care sună tot mai frecvent în ultimul un an și jumătate, e o dovadă în plus a importanței produselor de igienă. Totuși, majoritatea acestora sunt un pericol pentru mediu. Apele uzate, din belșug îmbogățite cu substanțele chimice din săpunuri și detergenți, ajung în apele de suprafață și cele freatice, iar consecințele sunt mult mai grave decât ne putem imagina, o spun specialiştii. Piața globală a săpunurilor și detergenților crește anual, fiind estimată la 97,26 miliarde de dolari în 2016. Aceste produse își găsesc neapărat cumpărătorul, dar, cu cât mai curate ne sunt locuințele și corpul, cu atât mai poluate sunt apele, scrie moldova.org.

Majoritatea produselor de curățenie sunt făcute pe bază de surfactanți, substanțe ce le conferă proprietatea de a îndepărta grăsimea sau orice alt tip de murdărie. Există și surfactanți de origine naturală, biodegradabili, însă, pentru a micșora semnificativ costurile producerii, companiile aleg să utilizeze surfactanți mai ieftini- sulfații. 

Detergenții pentru rufe pot conține în mediu de la 35 până la 75% săruri de fosfat. Fosfații blochează biodegradarea substanțelor organice, astfel acestea nu reușesc să se descompună. Lista de ingrediente nocive pentru mediu nu se oprește doar la fosfați. Detergenții pe care îi utilizăm zi de zi pot conțin acizi, clor, substanțe abrazive, enzime, parfumuri, metale grele și oxigen activ. 

Odată ajunsă în mediu prin apele uzate, această bombă chimică afectează grav flora și fauna zonelor acvatice. Conținutul ridicat de fosfați, de calciu și magneziu provoacă eutofizarea apei, ce determină creșterea activă a algelor. La rândul lor, algele consumă o bună parte din oxigenul din apă, punând în pericol viața animalelor acvatice. 

Metalele grele din detergenți fac ca apele de suprafață să devină tulburi, iar spuma ce se formează la suprafață limitează schimbul de gaze. În lipsa oxigenului, dispar bacteriile anaerobe care sunt responsabile de descompunerea deșeurilor organice. Astfel, gradul de poluare a apei crește. 

De asemenea, majoritatea substanțelor chimice pe care le găsim pe etichetele produselor de curățenie sunt cancerigene.

Cum sunt otrăvite apele în Moldova

Poluare cu detergenți a mediului la noi în țară este amplificată de insuficiența sistemelor de canalizare și epurare. Dacă în orașe 64 la sută dintre gospodării sunt conectate la rețeaua de canalizare, în localităților rurale – doar 2,8 %. În consecință, doar 18% din toate apele uzate trec printr-un proces de epurare și tratare. În majoritatea satelor, apele menajere ajung în sol prin sistemele de canalizare improvizate în gospodării sau sunt evacuate direct în apele râurilor din apropiere.

În țară există 183 de stații de epurare, însă acestea nu sunt suficiente. Elena Culighin spune că ce mai mare parte a stațiilor de epurare, în afară de cele câteva care au fost modernizate, nu sunt capabile să curețe suficient de bine apa. Majoritatea stațiilor au doar treapta de epurare mecanică, prin care sunt eliminate deșeurile și impuritățile solide, iar în rare cazuri este prezentă epurarea biologică cu un nămol special. Epurarea biologică nu poate însă elimina total compușii prezenți în detergenți, cum ar fi sulfații, fiind necesare alte proceduri de tratare fizico-chimică. În lipsa acestora, apa poluată devine periculoasă nu doar pentru mediu, ci și pentru sănătatea celor care o consumă.

Săpunurile naturale nu poluează mediul. Mai mult, odată ajunse în sol, reziduurile devin îngrășăminte pentru plante.

În plină caniculă, mai multe blocuri din Capitală vor rămâne fără apă la robinet
Articolul anterior
Mega reduceri la ochelari de soare originali! Pâna la -50%
Articolul următor