Alarmant! Moldova are cele mai poluate râuri din Europa

Republica Moldova are cele mai poluate râuri din Europa. Din cele peste 3 mii de ape curgătoare, niciuna nu are apă curată, fiind clasificate ca foarte poluate. Şi asta pentru că din 900 de localităţi, doar 40 au staţii de epurare cu adevărat eficiente. Avem râurile din apă de la canalizare, iar fermierii îşi irigă culturile chiar sub privirile celor responsabili. Oamenii se plâng că le mor animalele după ce au băut apă din albiile infectate.

separator

„Transformăm râurile noastre în apă de canalizare. Nu mai există apă de calitate. Avem foarte puţină apă şi foarte poluată”, spune Ina Coșeru, preşedinte Centrul Naţional de Mediu, conform TVR Moldova.

„De ce oamenii din Republica Moldova nu spun că apa uzată estre problema nr.21? Pentru că este o problemă invizibilă, noi o mirosim, dar oamenii când vor vedea acest reportaj ei nu vor înţelege că este o problemă prioritară. Când avem un deşeu l-am luat şi înţelegem că e poluare, dar apa este invizibilă. Ea este un iad toxic pentru noi, dar noi nu înţelegem cât de gravă este poluarea asta”, a declarat experta.

Râul Bîc face parte din clasa cinci – ca foarte poluat. Este însă atât de toxic încât, din cele cinci clase de poluare existente, pentru el ar putea apărea şi cea de-a şasea. Cu toţii ne-am obişnuit cu mirosul insuportabil şi culoarea închisă pe care o are. Puţini sunt care cunosc că cel mai poluat râu din Republica Moldova porneşte dintr-un izvor cristalin din rezervaţia „Plaiul Fagului”, Ungheni.

„Chişinăul zilnic deversează 130 de mii de metri cubi de apă în Bîc, se epurează la staţia din Chişinău în ghilimele. Mai sunt şi alte localităţi care deversează în Bîc – Anenii Noi, Străşeni, Călăraşi şi sate mai mici care au conexiune cu râul. Sunt peste 60 de localităţi în rîul Bâc şi niciuna nu are staţie de epurare eficientă”, a precizat Ina Coșeru.

Aşa că, rîul Bîc are mai mult de 90 la sută din apă provenită de la canalizare, amestecată cu fecale, detergenţi, derivaţi din petrol şi multe alte elemente chimice toxice. La ieşirea din Chişinău, rîul devine şi mai toxic. Anual, Staţia de Epurare care nu funcţionează eficient, deversează 3,4 milioane de metri cubi de apă uzată.

Ceea ce vedem de culoare albă, şi pluteşte în rîul Bîc, chiar alături de un teren cu legume din raionul Anenii Noi, sunt fragmente de fecale.

„Toate nămolurile pe care noi le generăm ele ajung de la staţiile de epurare în râu şi dacă mergem pe cursul Bîc mai jos de Chişinău, unde se irigă culturile agricole şi ne vin în Chişinău pe piaţă şi dacă luăm o simplă creangă şi să investigăm fundul rîului o să vedem că totul este nămol negru, care are un miros insuportabil”, a spus Ina Coșeru.

Cu această compoziţie chimică din Bîc, un agent economic din Merenii Noi şi iriga nestingherit varza. Chiar dacă acest lucru este interzis prin lege.

Şi dacă pompa care scotea apa din Bîc este ascunsă, agricultorul a avut grijă să arate că nu încalcă legea şi nu atentează la sănătatea consumatorilor. Şi-a săpat un şanţ pentru a iriga cu apă de ploaie, însă surpriză – acolo era nu altceva decât tot apă din Bîc pe care o turna printr-o ţeavă.

Imediat cum a văzut echipa de filmare, paznicul a oprit pompa care deversa în şanţul de irigaţie apă din Bîc.

Anul trecut, o ţară întreagă a fost îngrozită de numeroasele loturi de legume din Anenii Noi infectate cu plumb de la apa din Bîc. Am decis să sesizăm Agenţia Naţională pentru Siguranţa Aliementelor, care este responsabilă, însă atitudinea angajaţilor, plătiţi din banii cetăţenilor să-şi facă treaba, a fost una de-a dreptul şocantă.

Deşi, cei de la ANSA au spus că ne vor expedia o notă informativă despre măsurile pe care le-au luat în legătură cu agentul economic, acest lucru s-a lăsat aşteptat.

Experţii în mediu vorbesc despre acest caz, drept unul de corupţie, la toate nivelurile.Specialiştii susţin că apa din rîurile poluate a început să modifice şi compoziţia solului, despre care cunoaştem că ar fi unul dintre cele mai fertile din lume, fiind bogat în humus. Din cauza irigării cu ape poluate, conţinutul de humus s-a diminuat de la 5 – 6% până la 2,5 – 3,0% în ultimii ani.

„Solul devine solonceg, solul devine sărac, steril, neproductiv”.

O altă provocare, de a găsi apă potabilă de suprafaţă, o au vacarii de prin satele de pe malul Bîcului. Oamenii spun că, fiecare zi, caută soluţii pentru a-şi adăpa animalele pe imaş fără a exista riscul să moară.

Republica Moldova nu poate să se laude cu ape curgătoare care sunt, cel puţin, poluate moderat. Toate sunt catalogate ca poluate şi foarte poluate. Şi asta pentru că nu sunt staţii de epurare, iar dacă sunt, funcţionează ineficient. Aşa e şi cea de la Cricova.

„În aşa apă nu o să trăiască nimeni. Aici avem o probă de la staţia de epurare Cricova. Bineînţeles că ăsta e nămolul, care ajunge în Ichel, care este foarte poluat”, a spus Ina Coseru, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.

„Peste 10 ani toţi vor pleca de aici, pentru că ţara va deveni un deşert”, a conchis Ina Coșeru. Citește reportajul integral pe www.tvrmoldova.md.

Ion și Ana: Logodna mai așteaptă! Important e să treacă pandemia
Articolul anterior
Moldova, poziționată pe locul 4 într-un clasament al criminalității în rândul țărilor europene
Articolul următor
Alte articole interesante