Alegătorii care şi-au vândut voturile lui Ilan Şor vor trebui să-şi golească buzunarele: Verdictul Curții Constituţionale

Alegătorii care au primit bani de la Ilan Şor ca să voteze împotriva referendumului privind integrarea europeană vor fi nevoiţi să achite amenzile grase, scrie evz.ro.

Curtea Constituţională (CC) a respins sesizările a 88 de contravenienţi. Aceştia  au solicitat să fie declarat nelegitim articolul din Codul Contravenţional, care prevede amenzi de la 25000 (1290 euro) la 37500 lei (1934 euro) pentru corupere electorală.

Cei 88 de autori ai sesizărilor au contestat amenzile aplicate de poliţie în instanţa de judecată. Iar avocaţii lor au cerut în şedinţele de judecată ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Majoritatea contravenienţilor menţionaţi în decizia CC sunt din oraşul Bălţi. În octombrie 2024, peste 70% din votanții din Bălți au respins modificarea Constituției pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Curtea Constituţională a respins argumentele aduse de cei care au vrut să scape de amenzi pentru că au luat bani de la Şor. Potirivit deciziei, nu este necesar ca oamenii legii să verifice dacă alegătorul a votat sau nu pentru candidatul partidului care i-a corupt.

CC că o astfel de verificare ar încălca principiul votului secret, garantat de Legea Fundamentală.

„Curtea notează că votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementul de bază al alegerilor libere şi democratice şi al dreptului de vot.

Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice şi printr-un vot liber exprimat de către cetăţeni a organelor reprezentative şi fraudează competiţia bazată pe idei şi pe programe politice desfăşurată între partidele politice şi între candidaţi”, a argumentat CC.

Autorii sesizărilor s-au arătat deranjai, în special, de nivelul amenzilor. Ei au spus că amenzile aplicate sunt disproporționate față de gravitatea faptei, reprezentând de trei ori salariul mediu pe economie.

Avocaţii celor care şi-au vândut votul au invocat şi diferenţa mică dintre limita minimă și maximă a sancțiunii. Că aceasta ar fi insuficientă pentru a permite o individualizare reală a pedepselor.

Cei 88 de contravenienţi au mai spus că adoptarea amendamentului a fost făcută în regim de urgență. Fără respectarea transparenței și fără dezbateri efective.

Toate alegaţiile au fost respinse de instanţa constituţională.

Autorii sesizărilor, complicii lui Ilan Şor

Aşteptările autorităţilor de la referendumul constituţional din octombrie 2024 privind integrarea europeană a fost pe cale să se prăbuşească, fiind salvate la limită de către diasporă.

După referendum şi, respectiv primul tur al alegerilor prezidenţiale, autorităţile au anunţat că fugarul Ilan Șor, susţinut de de Kremlin, a organizat o reţea de agenţi în Republica Moldova. Aceştea au avut misiunea de a deturna rezultatului scrutinului.

În acest scop, au fost alocate milioane de euro. Votanţii au fost mituiţi cu sume cuprinse între 400 şi 2000 de lei pentru a vota împotriva integrării europene şi a candidatului Maia Sandu.

Informație importantă pentru șoferi! Traficul pe o porțiune de drum care tranzitează localitatea Ivancea va fi suspendat pentru jumătate de oră din ambele sensuri

Informație importantă pentru șoferi! Poliția Națională informează că în această seară, începând cu ora 18:30, circulația rutieră pe o porțiune a traseului național R-6, care tranzitează localitatea Ivancea din Orhei (în apropierea restaurantului “Doi Haiduci”) va fi suspendată pentru jumătate de oră din ambele sensuri, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Circulația va fi blocată în contextul efectuării unor acțiuni de urmărire penală într-o cauză ce vizeazǎ un accident rutier soldat cu deces.

”Rugăm șoferii să manifeste calm și răbdare. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și mizăm pe înțelegerea conducătorilor auto.”, mai anunță Poliția.

Mesajul lui Zelenski după ce Trump a sugerat că s-ar putea înțelege cu Putin pentru a încheia războiul

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Ucraina nu va accepta să îi fie decisă soarta în lipsă printr-un acord între Moscova şi Washington şi a cerut ca Europa să primească un loc la masa negocierilor pentru încheierea războiului provocat de invazia rusă, după ce preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, au anunţat miercuri în urma unei discuţii telefonice iniţierea acestor negocieri, relatează Reuters citat de digi24.ro.

Preşedintele ucrainean a descris drept „neplăcut” faptul că Trump a ales să vorbească cu Putin înaintea lui, dar a susţinut că nu crede că această alegere a preşedintelui american ilustrează priorităţile SUA. „Important acum este ca lucrurile să nu meargă conform planului lui Putin, în care el vrea să facă totul în aşa fel încât să desfăşoare negocieri bilaterale” cu SUA, a mai spus Zelenski, într-o declaraţie acordată presei la o centrală nucleară ucraineană unde s-a oprit în drum spre Conferinţa de Securitate de la München. „Noi, ca ţară independentă, pur şi simplu nu vom putea accepta vreun acord fără implicarea noastră”, a susţinut preşedintele ucrainean. El a cerut ca SUA şi Ucraina să schiţeze un plan de încheiere a războiului înainte de a discuta cu Rusia.

„Reuniunile între Ucraina şi SUA sunt prioritare pentru noi. Şi numai după aceste reuniuni, după elaborarea unui plan pentru a-l opri pe Putin, cred că va fi corect să vorbim şi cu ruşii”, a indicat Zelenski. Preşedintele american Donald Trump a provocat stupoare când a anunţat miercuri că „probabil” se va întâlni în curând cu omologul său rus Vladimir Putin în Arabia Saudită, la puţin timp după o convorbire telefonică în care ei au convenit să iniţieze „imediat” negocieri pentru oprirea războiului în Ucraina. Aliaţii europeni ai SUA, luaţi prin surprindere de acest anunţ şi îngrijoraţi de posibilitatea de a fi excluşi dintr-o înţelegere între Washington şi Moscova, cer acum un loc la masa negocierilor.

„Orice acord (încheiat) pe la spatele nostru nu va funcţiona, orice acord va avea de asemenea nevoie de participarea Ucrainei şi a Europei”, a spus joi şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, la sosirea la sediul NATO la o reuniune a miniştrilor apărării ai Alianţei. Kallas a promis că UE va continua să sprijine Ucraina dacă aceasta refuză un acord de pace încheiat peste capul Kievului de către Washington şi Moscova. După convorbirea cu Putin, Trump a discutat şi cu Zelenski.

Preşedintele ucrainean se întâlnise cu câteva ore în urmă la Kiev cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care i-a prezentat un proiect de acord economic, în cadrul negocierilor de pace, după ce Trump a cerut acces la resursele de metale rare (pământuri rare) ale Ucrainei. Zelenski, care s-a declarat deja de acord ca Ucraina să împartă cu SUA aceste zăcăminte, speră să semneze acest acord economic cu reprezentanţii Washingtonului în acest weekend în Germania, în marja Conferinţei de Securitate de la München. În contextul aşteptatelor negocieri de pace, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a considerat nerealiste aderarea Ucrainei la NATO şi revenirea acestei ţări la graniţele de dinainte de 2014, anul când Rusia a anexat Crimeea şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei au lansat primul conflict armat. Confruntat cu criticile aliaţilor europeni, şeful Pentagonului a spus joi, la începutul reuniunii miniştrilor apărării din ţările NATO, că nu consideră nicidecum un act de „trădare” iniţiativa lui Trump de a aborda direct cu Putin iniţierea negocierilor de pace în Ucraina. Preşedintele Zelenski a mai susţinut joi că, în discuţia pe care a avut-o miercuri cu Donald Trump, nu a abordat cu acesta chestiunea aderării Ucrainei la NATO, adăugând însă că ştie că SUA nu doresc ca Ucraina să facă parte din această alianţă.

Va fi creată o bază de date a agenților economici rău-platnici

Lista agenților economici cu datorii va fi publicată pe Platforma de interoperabilitate MConnect. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în prima lectură de 60 de deputați, scrie stiri.md.

Potrivit proiectului, prin intermediul Agenției de Guvernare Electronică va fi creată o bază de date a agenților economici care au datorii, transmite Știri.md.

Platforma va conține date atât despre datoriile la Serviciul Fiscal de Stat, cât și cele reieșind din hotărârile instanțelor de judecată. Mai mult decât atât, și agenții economici vor putea raporta rău-platnicii cu care au relații comerciale. Aceste informații vor trebui să fie probate, iar persoana raportoare își va asuma răspundere de informațiile prezentate. 

În acest fel, autoritățile urmăresc să asigure transparență și predictibilitate în procesul de efectuare a plăților în tranzacțiile comerciale, notează Parlamentul într-un comunicat.

„Potrivit autorilor, reglementările în acest domeniu sunt necesare întrucât, deși mărfurile sau serviciile sunt prestate, numeroase facturi sunt achitate mult timp după scadență. Acest lucru afectează lichiditățile agenților economici, precum și competitivitatea și rentabilitatea companiilor, odată ce creditorul trebuie să obțină finanțări externe din cauza efectuării cu întârziere a plăților. De menționat că, în prezent, nu există o lege specială privind combaterea întârzierii efectuării plăților în tranzacțiile comerciale.

Proiectul de lege se mai referă la creanțele certe, lichide și exigibile care rezultă din obligațiile de plată a unor sume de bani, în baza unui contract încheiat între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile contractate. Acestea au ca obiecte livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea și execuția lucrărilor publice, a clădirilor și a lucrărilor în construcții civile”, notează Legislativul.

Totodată, autorii documentului mai propun un termen de plată între profesioniști de cel mult 60 de zile. În același timp, în cazul relațiilor contractuale între profesioniști și autoritățile contractante, se propune ca termenul legal de plată să nu depășească 30 de zile.

Inițiativa legislativă conține prevederi referitoare la despăgubirea cheltuielilor de recuperare a creanțelor. 

„Astfel, creditorii vor putea pretinde  o despăgubire minimă de 40 de euro pentru fiecare zi de întârziere, aceasta fiind suplimentară altor cheltuieli aferente unei eventuale executări silite. Potrivit documentului, dacă debitorul va întârzia cu executarea obligației de plată, creditorul va putea obține o ordonanță judecătorească în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă privind procedura în ordonanță, aceasta fiind o procedură simplificată.

Autorii propun ca proiectul de lege privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști, între profesioniști și autoritățile publice să intre în vigoare după șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Excepție face articolul care se referă la monitorizarea și recuperarea creanțelor datorate, care va intra în vigoare după doi ani de la publicarea în Monitorul Oficial”, se mai arată în comunicat.

 De menționat că proiectul urmează a fi propus spre examinare în a doua lectură.

Contabila-șefă a ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională”, amendată cu 175.000 de lei pentru trafic de influență
Articolul anterior
Imagini spectaculoase la Mamaia: Apa mării s-a retras și au apărut insule mici de nisip
Articolul următor