Alegeri prezidențiale în România: Moldovenii cu cetățenie română sunt așteptați de astăzi la urne

22/11/2024

News

În cele 950 de secții de votare deschise pentru alegerile președintelui României în afara țării, începe procesul de vot. Cetățenii din Republica Moldova, cu cetățenie română, pot veni la vot în cele 59 de secții de votare, începând cu ora 12.00 și până la ora 21.00, transmite IPN.

Cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale din România la oricare din secțiile organizate în afara țării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării. Este vorba despre cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, inclusiv electronic.

De asemenea, dreptul la vot poate fi exercitat cu pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar.La alegerile prezidențiale din România, cetățenii români, inclusiv moldovenii cu cetățenie română, vor avea de ales între 14 candidați. Pe lista acestora se regăsesc atât lideri ai partidelor politice din România, cât și candidați independenți.Votul în străinătate va continua sâmbătă, 23 noiembrie, și duminică, 24 noiembrie, între orele locale 07.00 și 21.00.

Adresele celor 59 de secții de votare deschise în Moldova sunt:

Chișinău 1, Consulat general din strada Grigore Ureche nr. 2;Chișinău 2, Consulat general din strada Grigore Ureche nr. 2;Chișinău 3, Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes”, strada Avram Iancu nr. 36;Chișinău 4, Teatrul „Satiricus”, strada Mihai Eminescu nr.55;Chișinău 5, Biblioteca Națională, strada 31 august 1989 nr.78A;Chișinău 6, Biblioteca Națională, strada 31 august 1989 nr. 78A;Chișinău 7, Biblioteca Națională, strada 31 august 1989 nr. 78;Chișinău 8, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, strada Cebotari nr. 53;Chișinău 9, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, strada Cebotari nr. 53;Chișinău 10, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, strada Cebotari nr. 53;Chișinău 11, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere, strada Mihai Kogălniceanu nr. 65;Chișinău 12, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, strada Mihai Kogălniceanu nr. 67;Chișinău 13, Blocul Didactic Nr. 1 al Universității de Stat de Medicină și Farmacie, Str. Nicolae Testemițanu nr. 27;Chișinău 14, Facultatea Tehnologia Alimentelor, Universitatea Tehnică a Moldovei, strada Studenților, 9/9;Chișinău 15, Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Bussiness, bd. Dacia nr. 41;Chișinău 16, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, strada Ion Creangă nr. 1;Stăuceni, Primăria Stăuceni, strada Alexei Mateevici nr. 13;Băcioi, Primăria Băcioi, strada Independenței nr. 125;Hâncești, Primăria Hâncești, strada Mihalcea Hîncu nr. 132;Ialoveni, Casa Raională de Cultură „Andrei Ungureanu”, strada Alexandru cel Bun nr. 86;Nisporeni, Primăria Nisporeni, strada Alexandru cel Bun nr. 55;Orhei 1, Școala de Muzică, strada Chișinăului nr. 9;Orhei 2, strada Eliberării nr. 172/C;Căușeni, Casa Raională de Cultură, strada Păcii nr. 18;Anenii Noi, Casa de Cultură, strada Parcului nr. 13;Bardar, Casa de Cultură, strada Aurel David nr. 70;Călărași, Primăria Călărași, strada Mihai Eminescu nr. 19;Durlești, Casa de Cultură, strada Alexandru cel Bun nr. 5;Strășeni, Școala de Arte, strada Mihai Eminescu nr. 37;Mereni, Primăria Mereni, strada Ștefan cel Mare nr. 96;Răzeni, Casa de Cultură, strada Grigore Bivol nr. 2;Costești, Casa de Cultură, strada Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 68;Ștefan Vodă, Casa de Cultură, strada 31 August 1989 nr. 2;Criuleni, Centrul pentru tineret UNIT, strada 31 august 1989 nr. 102;Bălți 1, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, strada Ștefan cel Mare, nr. 81;Bălți 2, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, strada Ștefan cel Mare, nr. 81;Briceni, Casa de Cultură, bulevardul Independenței nr. 30;Ocnița, Primăria orașului Ocnița, strada Mihai Viteazul, nr. 1;Edineț, Primăria orașului Edineț, strada Octavian Cirimpei, nr. 30;Dondușeni, Biblioteca Publică Orășenească „Ion Druță”, strada Independenței, 97;Soroca, Palatul de Cultură Soroca, strada Independenței nr. 74;Râșcani, Primăria orașului Râșcani, strada 31 august, nr. 4;Drochia, Consiliul Raional Drochia, bulevardul Independenței, nr. 15;Florești, Casa de Cultură Florești, strada Speranța, 1;Glodeni, Consiliul Raional Glodeni, strada Suveranității, 2;Șoldănești, Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”, strada 31 august, nr. 2;Sângerei, Casa de Cultură Sângerei, strada Barbu Lăutaru nr. 29;Rezina, Primăria orașului Rezina, strada 27 August 1989 nr.1;Ungheni, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, strada Națională nr.3;Fălești, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, strada Alexandru Lăpușneanu, 1;Telenești, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, strada Ciprian Porumbescu, 3;Cahul 1, Piața Independenței, 1;Cahul 2, Piața Independenței, 1;Cantemir, strada Ștefan Vodă, 1;Leova, strada Ștefan cel Mare, 67;Cimișlia, strada Ion Popușoi, nr. 2;Comrat, strada Tretiacov, nr. 36;Giurgiulești, strada Independenței, 27;Carabetovca, strada Ștefan cel Mare, nr. 38.

Klaus Iohannis a anunțat când va pleca din funcție

Într-o declarație de presă susținută după ce Curtea Constituțională a anunțat alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis a afirmat că decizia Curții a fost luată după ce documentele analizate în ședința CSAT au arătat că un stat extern s-a implicat și a influențat procesul electoral, în favoarea lui Călin Georgescu. El a explicat apoi ce va urma acestei decizii: după validarea parlamentarelor, va fi convocat noul Parlament și vor fi și consultări cu partidele, în urma cărora se va constitui noul Guvern, care va stabili datele la care se vor desfășura noile alegeri prezidențiale. El va rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președinte nou ales”, scrie digi24.ro.

Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici. La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți. CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.

Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală.

Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave. La puține zile după aceea, un grup relevant, un grup mare de organizații neguvernamentale mi-a cerut declasificarea și publicarea tuturor materialelor care au ajuns în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea. Așa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în ședința CSAT. Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui.

Reacția Kremlinului după anularea alegerilor din România

Pe contul de X atribuit celebrului propagandist și ideolog al „lumii ruse” Aleksander Dughin sunt mai multe reacții după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România, scrie adevarul.ro.

Filosoful Aleksandr Dughin, unul dintre creatorii ideologiei imperiale implementate de președintele rus Vladimir Putin, a reacționat pe contul său X după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România.

”În România asistăm la primul episod al insurecției Europei totalitare liberale Soroş/Schwab împotriva Americii lui Trump. Se poate întâmpla ca dictatorii ultraliberali din UE să înfrunte atât SUA în Vest, cât și Rusia în Est”, a scris Dughin.

Filosoful susține că adversarii valorilor tradiționale reprezintă o mică minoritate în comparație cu majoritatea absolută a celor care le susțin.

” Dar ei persistă și se străduiesc să își salveze puterea ideologică globală cu orice preț. Aceasta este mlaștina globală – elitele liberale corupte. Europa de Est, în general, este în favoarea valorilor tradiționale. Europa de Vest este divizată. Elitele UE sunt necondiționat împotriva valorilor tradiționale. SUA și Rusia sunt în favoarea acestora. Clubul multipolar este cu siguranță și el în favoarea lor”, a mai menționat Aleksandr Dughin.

Recent, Călin Georgescu, candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale anulate recent, suspectat ca a beneficiat de ajutorul Rusiei în campania electorală online, a afirmat ca s-a întâlnit de mai multe ori cu Aleksandr Dughin. Mai mult, independentul a admis ca a călătorit de mai multe ori în Rusia.

10 morţi şi 24 de răniţi după atacul Rusiei asupra orașului ucrainean Zaporojie

Bilanţul atacului Rusiei de vineri seara asupra oraşului Zaporojie, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei, a crescut la 10 morţi şi 24 de răniţi, între care trei copii, au anunţat serviciile de urgenţă ucrainene, citate de AFP, preluat de Agerpres citat de digi24.ro.

„Zaporojie.10 persoane”, au transmis serviciile de salvare naţionale pe contul lor de Telegram, adăugând că „a fost stins incendiul de la clădirea staţiei de service auto şi de la cele şase maşini”. Ivan Fiodorov, guvernatorul regiunii Zaporojie, a indicat pe Telegram un bilanţ de 24 de răniţi, între care o „fetiţă de numai patru luni”, precum şi alţi doi copii, între patru şi respectiv 11 ani.

La scurt timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că nu doreşte o „pace reală”. „Miile de lovituri de acest tip efectuate de Rusia în timpul acestui război arată clar că Putin nu are nevoie de o pace reală”, a reacţionat Zelenski într-un mesaj pe Telegram. Preşedintele ucrainean a evocat şi lovitura din aceeaşi zi asupra asupra Krivoi Rog (centrul Ucrainei), oraşul său natal: „17 persoane au fost rănite. Două dintre ele au decedat între timp”, a explicat el în declaraţie.

Printre răniţi se află şi un „băieţel de 6 ani”, potrivit lui Oleksandr Vikul, şeful administraţiei militare din Krivoi Rog, într-un mesaj pe Telegram. Preşedintele Zelenski urmează să se deplaseze la Paris în acest weekend pentru ceremoniile dedicate redeschiderii Catedralei Notre-Dame, a declarat pentru AFP un înalt responsabil ucrainean, unde el speră să se întâlnească cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump.

Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu ar fi în măsură să respingă avansul trupelor ruse fără sprijinul SUA, iar Kievul se teme că Trump va încerca să-l forţeze să accepte condiţii de pace favorabile Rusiei. Această serie de lovituri intervine după săptămâni de escaladare în războiul care durează de aproape trei ani, Moscova intensificându-şu atacurile asupra infrastructurii energetice la început de iarnă.