Alertă! Vine gerul peste Moldova

În Republica Moldova se pregătește să fie introdusă o sărbătoare nouă. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat inițiativa de a institui “Ziua Antreprenorului”, scrie realitatea.md.

„Proiectul are drept scop aprecierea de către stat a importanței antreprenorilor în creșterea și dezvoltarea economiei naţionale, manifestarea de respect și recunoștință pentru antreprenorii onești care își dezvoltă afacerile în Republica Moldova, creează locuri de muncă, contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării”, precizează autoritatea.

Evenimentul urmează să fie marcat anual, pe data de 21 august.

Potrivit Ministerului Economiei, în Republica Moldova există aproximativ 60.000 de întreprinderi, care angajează peste 70% din totalul muncitorilor din Republica Moldova, sau aproximativ 613.000 persoane. Autoritatea susține că instituirea sărbătorii va aprecia contribuția oamenilor de afaceri la progresul economic al Republicii Moldova.

Biroul Național de Statistică informează că, la finele zilei de ieri, 16 aprilie, în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor (RPL)  au fost recenzate circa 290 de mii de locuințe (inclusiv cele neocupate)  și circa 402 de mii de persoane (numărul populației recenzate include atât persoanele cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită).

În contextul în care au apărut diverse falsuri privind acest exercițiu, BNS a demontat zece mituri despre Recensământul 2024, transmite Știri.md.

Mitul nr. 1. Informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată colecta mai multe impozite pe imobile sau să-i identifice pe cei care stau la chirie fără contracte oficiale.

BNS menționează că în cadrul recensământului nu vor fi colectate date despre valoarea casei sau apartamentului în care trăiești și nici nu vei fi întrebat(ă) dacă ai contract de chirie sau nu. Recenzorii vor colecta date privind materialele din care sunt construiți pereții, anul construcției clădirii, precum și date privind principalele comodități.

Mitul nr. 2. Recensământul se face pentru ca statul să afle câtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în contextul războiului din Ucraina.

Recensământul nu are nicio legătură cu o mobilizare militară. Acesta este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare zece ani.

Mitul nr. 3. Nu este nevoie de recensământ, pentru că toată informația deja există în alte surse.

BNS menționează că, este adevărat că biroul poate obține anumite informații din bazele de date administrative existente, cu toate acestea, bazele de date existente nu conțin toate statisticile necesare și, în plus, sunt deseori incomplete.

Mitul nr. 4. Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor, pentru că acestea vor ajunge pe mâinile escrocilor.

Confidențialitatea datelor personale este garantată de lege. Este practic imposibil ca datele personale comunicate recenzorilor să nimerească pe mâinile persoanelor terțe. După ce recenzorul va completa chestionarele, el va transmite datele colectate către un server securizat. Odată transmise către server, datele vor fi șterse automat de pe tableta recenzorului

Mitul nr. 5. Recensământul se face pentru a fura banii publici.

Recensământul populației este un exercițiu într-adevăr scump și din acest motiv el se organizează doar o dată la 10 ani. Pentru recensământ, din bugetul de stat al Moldovei, vor fi alocate în total 329 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor va acoperi remunerarea personalului temporar angajat. Trebuie de menționat că nu toate cheltuielile de recensământ vor fi achitate din banii statului.

Mitul nr. 6. Prin recensământ, statul vrea să afle despre toate veniturile și proprietățile noastre.

În primul rând, statul deja are informații despre veniturile și proprietățile noastre. De asemenea, chestionarele de recensământ nu conțin întrebări despre avere, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri în posesia cetățenilor.

Mitul nr. 7. Dacă participi la recensământ, statul va afla care sunt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și câți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.

Statul deja știe care sunt veniturile tale. Informația despre dotarea locuinței cu diferită tehnică de uz casnic (boiler, cazan, climatizor etc.), precum și despre numărul de membri ai gospodăriei, se colectează pentru a evalua condițiile de trai ale populației în medie, nu pentru a estima bunăstarea ta personală. 

Mitul nr. 8. Participarea la recensământ nu este obligatorie.

Participarea la recensământ este obligatorie. Articolul 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor stabilește clar această obligație.

Mitul nr. 9. Recensământul se face pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernământ vrea să-și creeze o bază de date cu care să fraudeze alegerile.

Recensământul populației și locuințelor este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani, indiferent de evenimentele politice, cum ar fi alegerile, și indiferent de partidul care se află la guvernare în perioada desfășurării recensământului.

Mitul nr. 10. Nu are rost să participi la recensământ pentru că vor fi publicate doar rezultatele care îi convin guvernării, cum a fost în 2014.

Rezultatele recensământului precedent (2014) au fost publicate cu o întârziere mare (în anul 2017), cauzată în principal de tehnologia de colectare a datelor folosită atunci (pe suport de hârtie), precum și de necesitatea de a completa din alte surse datele care nu au reușit să fie colectate în cadrul recensământului. Ca acest lucru să nu se mai întâmple, pentru recensământul din 2024, a fost aleasă o altă tehnologie de colectare a datelor (electronică), care va permite o prelucrare mai rapidă, precum și o detaliere mai mare a informației. 

Situația presei din Găgăuzia s-a agravat mai ales după alegerile pentru funcția de bașcan, afirmă președinta Consiliului Audioviziualului, Liliana Vițu.

„Presa de acolo e în declin și în derapaj. Noi ne facem treaba. Am dat sancțiuni, am făcut controale, am arătat că acolo este activitatea fără autorizare, fără licență. Am dat amenzi de jumătate de milion de lei pentru faptul că se transmit posturi interzise. Am epuizat tot ce se putea de făcut pe Cod. Am mers de două ori. Acum mingea e pe terenul unor altor instituții”, a declarat Liliana Vițu la o emisiune de la Jurnal TV.

Președinta CA a adăugat că există semnale că postul public regional „Gagauziya Radio Televizionu” nu mai este supus unui control conform legii.

„Nu pot să dau mai multe detalii, pentru că acum desfășurăm un control. Lucrurile sunt alarmante: presiunile la care sunt supuși jurnaliștii care merg acolo, li se referă accesul la informații, sunt alungați de la evenimente, linșajul mediatic la care se dedau autoritățile locale de acolo în raport cu jurnaliști precum Mihail Sirkeli. Deci lucrurile de acolo devin mai grave decât ce a fost până la alegerile bașcanului”, a mai spus Liliana Vițu.