Alexandr Slusari: Judecătorii de la CC să refuze salariile de 82 mii lei în contextul situației economice din țară

09/12/2021

News

Fostul vicepreședinte al Parlamentului Alexandr Slusari a continuat criticile pe marginea legii bugetului de stat pentru 2022, votat de majoritatea PAS și în special majorarea salariilor judecătorilor Curții Constituționale, de la 40 mii lei, la 82 mii lei lunar.

„Acum cred că toată lume înțelege de ce deputații PAS nu au acceptat propunerea Platformei DA și nu au dorit să voteze în lectura a doua proiectul lui Vasile Năstase privind limitarea salariilor nesimțite ale demnitarilor de stat”, a scris Slusari pe rețele. Acesta susține că „ar fi corect din partea judecătorilor să renunțe de majorările nejustificate în contextul situației economice în țară”.

„Acum cred că toată lume înțelege de ce deputații PAS nu au acceptat propunerea Platformei DA și nu au dorit să voteze în lectura a doua proiectul lui Vasile Năstase privind limitarea salariilor nesimțite ale demnitarilor de stat. Deși în prima lectură în legislativul precedent foștii colegi, fiind în opoziție, au susținut inițiativa legislativă respectivă.

Această creștere exorbitantă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale este o culminare a procesului insolent de majorări considerabile a salariilor demnitarilor de stat pentru anul viitor într-o perioadă de criză acută socială. Regretabil este că aceste acțiuni au fost comise de cei, care în legislativul precedent cel mai tare au strigat despre lupta cu privilegiile funcționarilor de rang înalt și publicau orice cifră de majorare a salariilor deputaților.

Cu siguranță, dacă deputații Platformei DA erau în Parlament, nu am fi admis așa ceva. Ar fi un gest corect din partea judecătorilor Curții Constituționale, dacă ei acum ar renunța de aceste majorări nejustificate în contextul situației economice în țară”, a declarat Alexandr Slusari, conform unimedia.info.

Înțelegeri ascunse și prescrieri dubioase! Scheme depistate la prestarea serviciilor de RMN

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a depistat o serie de nereguli în prescrierea și prestarea serviciilor de înaltă performanță. Asta după ce reprezentanții CNAM au efectuat o evaluare a prestatorilor de servicii de RMN în perioada 1 ianuarie–28 aprilie, current.

Ca urmare, a fost atestat un număr mare de prescrieri aparent neargumentate la investigațiile de rezonanță magnetică nucleară. De exemplu, o instituție medicală dintr-o localitate rurală ce nu are drept de prescriere a RMN a prescris 124 de servicii. În același timp, din două spitale raionale din nordul țării ce deservesc același număr de populație, un spital a prescris de două ori mai multe RMN decât celălalt.

„De asemenea, există suspiciuni privind eventuale înțelegeri între cei care prescriu servicii de RMN și cei ce prestează astfel de servicii, adică prescriptorul are o înțelegere cu prestatorul, iar pacientul este trimis la acesta din urmă.

O altă neregulă constatată este că unii prestatori nu oferă toate serviciile contractate de CNAM ci selectează, la propria lor discreție, serviciile de înaltă performanță pe care să le presteze populației. De exemplu, pentru a fi contractat, prestatorul a prezentat la CNAM o ofertă de 20 de poziții de investigații, însă el alege să presteze doar zece poziții care îi sunt mai convenabile. Totodată, un prestator din Chișinău a prestat doar 27 din cele 78 de tipuri de investigații contractate de CNAM”, se menționează într-un comunicat de presă al instituției.

Urmare a evaluării, se remarcă și o lipsă de responsabilitate atât din partea prescriptorilor, cât și a prestatorilor de servicii în cadrul programului „Pacient oncologic primar”.

În context, conducerea CNAM solicită în mod repetat prescriptorilor și prestatorilor de SIP să dea dovadă de responsabilitate, corectitudine și transparență în ceea ce privește prescrierea și acordarea serviciilor medicale.

Pentru a evita pe viitor neregularități în acest sens, reprezentanții CNAM vor efectua vizite de monitorizare atât la prescriptori, cât și la prestatorii de servicii contractați, vor solicita explicații de la conducătorii instituțiilor respective, iar acolo unde vor fi depistate încălcări grave și sistematice, se va purcede la nevalidarea prescrierilor neargumentate, precum și la rezolvirea contractului.

Decizia de evalure și monitorizare a venit după ce mai mulți cetățeni au trimis un șir de petiții, în care anunțau că nu au avut acces la serviciile medicale de rezonanță magnetică nucleară (RMN).

În acest context, asiguratorul de stat în medicină susține că pacienții oncologici primari, vor fi programați nemijlocit la serviciile de înaltă performanță începând cu luna mai.

Incendiu uriaș în Crimeea. Care ar fi cauza

Guvernatorul instalat de Moscova în Sevastopol, Mihail Razvozhaev, a declarat că în noaptea de vineri spre sâmbătă un rezervor de combustibil a luat foc în golful Kazachya, după un atac cu dronă, transmite Hotnews.

„Un rezervor de combustibil a luat foc în apropierea străzii Frații Manganari din zona golfului Kazachya. Potrivit informațiilor preliminare, incendiul a fost provocat de o lovitură a unui vehicul aerian fără pilot”, a scris Mihail Razvozhaev pe Telegram.

Razvozhaev a mai spus că incendiul s-a extins pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați și că încă se stabilesc detalii privind victime și pagube.

Rezervorul alimenta navele rusești din Flota Rusă de la Marea Neagră, care are baza în Sevastopol.

New footage from across the harbor shows the entire oil terminal is now engulfed. At least 4-7 tanks now burning. pic.twitter.com/2BsM24gWF4
— The Intel Crab (@IntelCrab) April 29, 2023

Luni, un alt atac cu drone a fost lansat asupra orașului port Sevastopol din Crimeea, fiind respins de flota rusă, a susținut guvernatorul prorus al orașului, Mikhail Razvozhaev, citat de CNN și Reuters.

Aceste atacuri cu drone sunt atribuite de obicei ucrainenilor, deși Kievul nu le recunoaște oficial.

Din 20 august 2022, explozii și incendii au fost raportate în mod regulat în Peninsula Crimeea ocupată de Rusia și în Sevastopol, cel mai mare oraș din Crimeea.

La 8 octombrie, o explozie masivă a avut loc pe Podul Crimeei, construit ilegal de Rusia în 2018 pentru a conecta Rusia cu Crimeea, distrugând parțial porțiunea care transporta traficul feroviar.

Rusia a ocupat Crimeea de când a anexat peninsula în 2014, în urma revoluției Euromaidan, care l-a înlăturat pe președintele de atunci, Viktor Ianukovici.

Consiliul UE a adoptat un nou cadru de sancțiuni împotriva persoanelor responsabile pentru destabilizarea în Moldova

Consiliul European a adoptat un nou cadru de măsuri restrictive specifice care oferă Uniunii Europene posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova. Despre aceasta a anunțat Consiliul European într-un comunicat de presă, citat de IPN.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a menționat că Republica Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. „Noul regim de sancțiuni ne va oferi posibilitatea de a continua să consolidăm rezistența Moldovei prin țintirea celor care încearcă să destabilizeze țara. Acesta este un semnal politic important al sprijinului UE pentru Moldova în contextul dificil actual”, a spus Josep Borrell.

Datorită acestui nou cadru, UE va putea viza, de exemplu, persoanele care obstrucționează sau subminează procesul politic democratic sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, inclusiv prin acte de violență. Viitoarele măsuri restrictive ar putea viza și persoanele care comit abateri financiare grave privind fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul asupra activităților autorităților statului. De asemenea, sancțiuni vor presupune înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziție fonduri pentru persoane fizice și entități, și o interdicție de călătorie în UE pentru persoanele fizice, se arată în comunicatul Consiliului European.

Eforturile de destabilizare în Republica Moldova au crescut considerabil de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE. Acest cadru de măsuri restrictive a fost adoptat la solicitarea Republicii Moldova, se mai spune în comunicat.

Miniștrii de externe ai țărilor din formatul „Nord-Baltic 8” (Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia) care s-au aflat într-o vizită la Chișinău, în perioada 27 – 28 aprilie, au semnat o declarație comună cu Republica Moldova prin care s-au declarat hotărâte să sprijine procesul UE în curs de a impune măsuri restrictive asupra persoanelor responsabile pentru subminarea și destabilizare în Moldova și să susțină soluționarea pașnică a conflictului transnistrean cu asigurarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

La 24 aprilie 2023, Uniunea Europeană a lansat misiunea civilă a UE în Moldova în cadrul politicii de securitate și apărare comune, cu scopul de a consolida rezistența sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv al securității cibernetice și al combaterii manipulării și interferenței informațiilor străine.