Aliații europeni, de acord să nu ridice sancțiunile împotriva Moscovei

Aliații Ucrainei, reuniți în prezența lui Volodimir Zelenski, au exclus joi orice ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei și au în vedere, în schimb, consolidarea acestora pentru a spori presiunea asupra Moscovei în vederea angajării unor negocieri de pace.

France’s President Emmanuel Macron speaks during a press conference following a summit for „coalition of the willing” at the Elysee Palace, in Paris, on March 27, 2025.,Image: 980176622, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Accorsini Jeanne/Pool/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Aliații Ucrainei au „convenit în unanimitate” că sancțiunile împotriva Moscovei nu ar trebui ridicate, a anunțat Macron, care a inițiat summitul.

„Nu are sens să punem capăt sancțiunilor până când pacea nu este cu adevărat restabilită și, din păcate, suntem încă departe de acest lucru”, a declarat și cancelarul german, Olaf Scholz, la finalul summitului, apreciind că ar fi „o greșeală gravă” să facem acest lucru acum.

„Dimpotrivă, ceea ce am discutat este modul în care putem spori sancțiunile”, a precizat premierul britanic Keir Starmer, care se afla lângă președintele ucrainean.

„Am discutat planurile de restabilire a păcii, mobilizarea forțelor armate și planurile operaționale, fie pe cale aeriană, terestră sau maritimă’, a adăugat oficialul britanic. Vă vom sprijini pe deplin atâta timp cât va fi necesar”, a dat el asigurări.

La rândul său, Zelenski a susținut că „Rusia nu dorește niciun fel de pace”. Și a subliniat eforturile privind garanțiile de securitate pe care europenii le-ar putea oferi „în zilele și săptămânile următoare”.

Summitul, care a durat mai mult de trei ore la Palatul Elysee, era destinat în special discutării garanțiilor de securitate pentru Kiev, inclusiv o posibilă desfășurare militară europeană ca parte a unui viitor acord de pace cu Rusia, care este încă foarte ipotetic.

Statele Unite ar trebui să participe la următoarea reuniune a coaliției țărilor care sprijină Kievul, a declarat premierul italian, Giorgia Meloni, după participarea la summitul de la Paris găzduit de Macron, a transmis agenția italiană de presă ANSA

.„Acum este important să putem extinde încetarea parțială a focului la infrastructura civilă, cum ar fi școlile și spitalele, cu scopul de a ajunge la o încetare totală a focului”, a declarat Meloni în timpul summitului, potrivit biroului său.

Meloni a subliniat importanța continuării colaborării cu Statele Unite pentru a pune capăt conflictului și a ajunge la o pace care să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, sperând în implicarea unei delegații americane la următoarea reuniune de coordonare, potrivit Agerpres.

Concluziile summitului de la Paris privind Ucraina:

Liderii europeni au subliniat că „nu este momentul” pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, în timp ce au atras atenția asupra tacticilor folosite de Moscova în negocierea cu SUA și Ucraina.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că în prezent nu există unanimitate în rândul tuturor participanților la summitul de la Paris cu privire la trimiterea unei forțe de reasigurare conduse de Europa în Ucraina, deși a subliniat că această unanimitate nu este necesară.

Macron a prezentat structura unei viitoare garanții de securitate propuse de „coaliția voluntarilor”, cu sprijin suplimentar pentru armata ucraineană, o forță de reasigurare staționată departe de linia frontului, dar care oferă sprijin în zone „strategice”, și un efort mai amplu de reînarmare și coordonare mai bună între țările participante.

La acest capitol, importantă este și poziția României, iar Ilie Bolojan a afirmat că în vreme ce va servi drept rută de tranzit, țara noastră nu va trimite militari în Ucraina. Reuters a scris că forța de reasigurare ar putea fi staționată nu doar în Ucraina, dar și în țări adiacente, precum România.

Președintele francez a declarat că Europa trebuie să se pregătească pentru orice scenariu, inclusiv unul în care inițiativa sa de securitate nu ar fi sprijinită de SUA, dar a părut să sugereze în mod repetat că președintele american Donald Trump s-ar putea răzgândi odată ce devine clar că Rusia nu se angajează cu bună credință în planurile sale.

Premierul britanic Keir Starmer a confirmat planurile șefilor armatei franceze, britanice și germane de a se deplasa la Kiev pentru a ajuta la planificarea sprijinului pentru viitoarea armată ucraineană, ca parte a unui efort mai amplu de a oferi reasigurare țării, precum și o nouă reuniune a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei „pentru a mobiliza mai mult ajutor militar și a menține Ucraina în luptă”.

De asemenea, Starmer a atras atenția în mod repetat Rusiei că „se joacă și câștigă timp”, afirmând că ar dori să vadă progrese spre un armistițiu în „zile și săptămâni, nu luni și luni”.

Sportivii moldoveni au obținut trei medalii la Campionatul European de Sambo

Lotul național de sambo al Republicii Moldova a obținut trei medalii la Campionatul European, rezervat seniorilor, care s-a desfășurat în orașul Limassol, Cipru.

Veaceslav Plămădeală a cucerit medalia de argint în categoria de greutate de 79 kg, aceasta fiind cea mai bună prestație a lotului național.

Lucian Brai a obținut medalia de bronz la proba combat sambo, în categoria de 71 kg.

Vera Zorea a ocupat locul III în categoria de 54 kg, obținând a treia medalie pentru Republica Moldova.
 
Campionatul European de Sambo s-a desfășurat pe 2 și 24 aprilie.

Un înalt general rus a fost ucis într-un atac cu bombă la Moscova 

Imaginile difuzate de presa rusă au arătat o explozie, apoi resturile mașinii generalului Iaroslav Moskalik. Agenția Tass a citat serviciile de securitate care au confirmat existența unui dispozitiv exploziv improvizat, dar nu și numele generalului, dezvăluit în schimb de surse Reuters și BBC.

Un ofițer militar rus de rang înalt a fost ucis vineri după ce o mașină a explodat în localitatea Balașiha din regiunea Moscovei, au relatat posturile de știri ruse Mash și Shot, citate de Reuters.

Mai multe surse rusești afirmă că generalul Iaroslav Moskalik, adjunctul șefului Direcției principale de operațiuni a Statului Major al Forțelor Armate Ruse, este omul ucis în atacul cu bombă.

Nu există încă o confirmare oficială a acestui fapt, dar agenția de presă oficială rusă Tass a citat serviciile de securitate care au confirmat că o bombă a fost cauza exploziei din suburbia Balașiha din estul Moscovei.

„Explozia a fost cauzată de un dispozitiv exploziv artizanal. Fragmente ale dispozitivului exploziv au fost găsite la fața locului și vor fi trimise pentru examinare”, a declarat o sursă a serviciilor de urgență pentru Tass.

Cel puțin 12 state americane au dat în judecată administrația Trump, invocând haosul economic

Cel puțin douăsprezece state americane au dat în judecată administrația Trump la Curtea de Comerț Internațional al SUA pentru a opri noua politică tarifară, invocând că aceasta a adus haos în economie.

Statele reclamante sunt: Oregon, Arizona, Colorado, Connecticut, Delaware, Illinois, Maine, Minnesota, Nevada, New Mexico, New York și Vermont, scrie The Associated Press.

Procesul contestă afirmația liderului de la Casa Albă că poate impune în mod arbitrar tarife bazate pe Actul Internațional al Puterilor Economice de Urgență și solicită instanței să declare tarifele drept ilegale și să blocheze agențiile guvernamentale să le aplice.

Reclamanții susțin că numai Congresul SUA este împuternicit să impună tarife și că președintele poate invoca Actul Internațional al Puterilor Economice de Urgență numai atunci când o urgență prezintă o „amenințare neobișnuită și extraordinară”.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a afirmat recent că statul său, cel mai mare importator din țară, ar putea pierde venituri de miliarde de dolari în urma noii politici tarifare.

Kush Desai, un purtător de cuvânt al Casei Albe, a declarat că administrația Trump rămâne hotărâtă să abordeze urgența națională care distruge industriile americane și lăsă lucrătorii americani în urmă.

La începutul lunii aprilie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat o creștere a taxelor vamale pentru majoritatea produselor importate, dar au fost ulterior suspendate pentru o perioadă de 90 de zile pentru mai mult de 75 de țări, inclusiv pentru Republica Moldova.

Recent China a impus tarife suplimentare până la 125% pentru produsele importate din SUA drept răspuns la decizia Washingtonului de a majora la 145% taxele vamale pentru produsele din China.

Anunțul lui Zelenski, după summitul crucial de la Paris
Articolul anterior
Moscova vrea să contribuie la misiunea către Marte a SpaceX, planificată de Musk
Articolul următor