Analiză: Rusia pierde războiul în toate cele patru regiuni „anexate”

05/10/2022

News

După cum spun analiștii militari pro-ruși, în ultimele 72 de ore, Ucraina a reușit să recucerească simultan aproximativ 1.000 de kilometri pătrați de teren în nord-estul țării și 2.200 de kilometri pătrați în sud, arată o amplă analiză publicată de Yahoo News.

Un soldat rus și-a ucis opt colegi de armată la o bază militară din Siberia | JurnalTV.md

Deși este dificil de confirmat în mod independent aceste cifre, simplul fapt că ele vin din partea unor marionete ale lui Vladimir Putin evidențiază cât de dezastruos au mers lucrurile pentru președintele rus într-o luna în care a recurs la o mobilizare haotică pentru a suplini lipsa de personal și la o vestită „anexare” a teritoriului ucrainean care îi scapă printre degete de la o ora la altă.

Și pierde teren nu doar într-unul dintre oblasturile pe care le-a revendicat în mod ilegal că fiind ale sale, ci în toate cele patru.

Zvonurile privind avansuri ucrainene profunde în zonele controlate de ruși din Herson, direct la nord de peninsula Crimeea, ocupată de ruși, au fost confirmate de imagini cu soldați ucraineni victorioși care ridică steagul ucrainean deasupra satelor eliberate. Ucrainenii au avansat pe malul vestic al răului Nipru, folosind barieră naturală a cursului de apă pentru a-și asigura flancul stâng, amenințând în același timp să încercuiasca trupele rusești la est.

Progresul lor a fost atât de rapid, încât voci pro-ruse de pe Telegram, un serviciu de mesagerie globală, sunt într-o stare de panică totală, implorând pe oricare dintre cititorii lor care are un contact bine plasat în armata rusă să trimită imediat sprijin aerian, deși nimeni nu pare să vină.

„Avem nevoie de aviație mai mult că niciodată!”, a implorat un canal rusesc de pe Telegram. „Dacă cineva are acces la comandă, să ne trimită!!!”.

Trupele rusești de pe malul vestic au fost din ce în ce mai slab aprovizionate din cauza loviturilor ucrainene împotriva podurilor care traversează Niprul, complicând masiv logistică rusă. Pe lângă platformele de artilerie occidentale, rușii au fost, de asemenea, supuși la nenumărate atacuri din partea unor drone ucrainene de mici dimensiuni, multe dintre ele modele civile recondiționate, care au aruncat grenade și mortiere asupra unor ținte nesperate, adesea la adăpostul întunericului. Abordarea cu arme combinate a Kievului a contribuit la degradarea constanța a capacității rușilor din Herson, mulți dintre aceștia luptând de la începutul lunii martie fără întrerupere.

Potrivit lui Joel Rayburn, colonel în retragere al armatei americane și fost trimis special al Washingtonului pentru Siria, „rușii nu vor putea apară nimic pe malul drept al Niprului. Acei oameni vor fi prinși în capcană și vor rămâne fără muniție. Nu iau în considerare sprijinul de foc rusesc peste rău, inclusiv aviația, pentru că nu par să fie capabili să îl folosească. O apărare grăbită este foarte vulnerabilă în față forțelor blindate. Se pare că rușii nu au pregătit nicio linie defensivă de rezervă, iar acum este prea târziu”.

Conceptul defensiv al Rusiei în zona a fost acela de a folosi puncte forțe fără putere de foc reală sau rezerve mobile într-o linie discontinuă, mai degrabă decât continuă. Astfel, ucrainenii sunt capabili să ocolească cu ușurință punctele forțe și să le taie calea, lăsându-i izolați pe teren. „Întregul episod ne arată că rușii nu s-au așteptat niciodată să fie nevoiți să apere aceste zone de atac, așa că nu au pregătit o apărare în profunzime”.

Pe măsură ce rușii se retrag, ucrainenii au capturat echipamente rusești abandonate, inclusiv tancuri de lupta vechi T-62M, relicve ale începutului Războiului Rece, forțate să reintre în serviciu.

Progresele ucrainene în Herson au fost completate de progrese în Zaporojie, la est, și de noi câștiguri teritoriale în Harkov. Forțele ucrainene au reintrat, de asemenea, în Luhansk, luptele fiind acum în curs de desfășurare în apropierea răului Oskil și a autostrăzii Svatove-Kreminna, la nord de hub-ul feroviar crucial de la Liman, pe care forțele ucrainene l-au recucerit săptămâna trecută. „Dezocuparea regiunii Luhansk a început deja!” a postat pe Telegram Serhii Haydai, șeful Administrației civile-militare regionale din Luhansk.

Între timp, armata lui Putin se află într-o stare de haos, neavând aparent nicio idee despre cum să oprească în mod convențional avansurile ucrainene în întreagă țară.

Ramzan Kadîrov, războinicul-președinte al republicii cecene semiautonome, a fost deosebit de direct în disprețul sau față de generalul-colonel Alexander Lapin, comandantul Districtului Militar Central al Rusiei, pe care Kadîrov l-a învinuit pentru că a pierdut Limanul în favoarea Ucrainei la sfârșitul săptămânii trecute.

Pe Telegram, Kadîrov l-a atacat pe Lapin pentru că nu a reușit să asigure forțelor din Liman comunicații adecvate și reaprovizionarea cu artilerie. „Este o rușine nu că Lapin este mediocru”, a scris Kadîrov. „Dar el este aparat la vârf de către liderii din Statul Major General. Dacă ar fi după mine, l-aș retrogradă pe Lapin în rândurile oamenilor de rând, l-aș priva de premiile sale și, cu o mitralieră în mâna, l-aș trimite pe linia frontului pentru a-și spală rușinea cu sânge.”

Kadîrov a pledat pentru instituirea legii marțiale în zonele de frontieră dintre Rusia și Ucraina și pentru desfășurarea de „arme nucleare cu randament redus” pentru a compensa pierderile de pe câmpul de lupta.

Igor Girkin, un fost ofițer FSB care a comandat forțele proxy rusești din Donbas în urmă cu șapte ani și care a fost implicat în mod credibil într-o serie de crime de război, a știut ce urmează să se întâmple. Girkin s-a referit la ministrul rus al apărării, Serghei Soigu, considerat cândva a două cea mai populară figura politică din Rusia, că fiind un „mareșal de placaj, a cărui menținere continuă în fruntea Ministerului Apărării devine în cele din urmă insuportabilă pentru toți cei care nu sunt interesați în mod deosebit de o înfrângere în acest război”.

„Nu pot explică această capitulare din punct de vedere militar”, a postat deputatul Dumei de Stat Andrei Gurulev, general-maior în retragere în armata rusă și fost comandant adjunct al Districtului Militar Sud, care a pledat recent pentru lovituri cu rachete rusești asupra Regatului Unit.

„Probabil, această este o etapă semnificativă nu numai din punct de vedere militar, ci și politic, mai ales acum. … Până când nu va apărea ceva complet diferit în Statul Major General, nu se va schimbă nimic. Tot restul este o consecință a politicii duse de acolo”, a subliniat generalul.

sursa: www.aktual24.ro

Moldovenii, îndemnați să sărbătorească Ziua Europei, pe 9 mai

Acum șapte decenii, la 9 mai 1950, a fost pusă piatra de temelie pentru pacea și unitatea de care se bucură țările din Uniunea Europeană. Și în Republica Moldova în această zi este marcată Ziua Europei. Cu acest prilej, Președinta Maia Sandu a venit cu un apel către toți cetățenii să vină în Piața Marii Adunări Naționale pentru a celebra pacea, scrie radiomoldova.md.

„Vă invităm pe toți, alături de familie și prieteni, să celebrăm împreună Ziua Europei în Piața Marii Adunări Naționale la un eveniment organizat de Guvernul Republicii Moldova în colaborare cu delegația Uniunii Europene. Vom discuta despre lucrurile cu care se mândrește Moldova, veți avea ocazia să vorbiți cu cabinetul de miniștri, să vizitați alături de copii Casa Guvernului, să aflați despre proiectele prin care construim Moldova Europeană și să vă bucurați de concertul din seara de 9 mai. Europa ești Tu! Moldova Europeană suntem Noi!”, a menționat Maia Sandu.

Și Ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks a îndemnat moldovenii să sărbătorească Ziua Europei pe 9 mai la Chișinău și pe 19 mai – la Bălți.

„Ziua Europei este despre și pentru oameni! Este ziua în care ne reamintim că solidaritatea ne face mai puternici”, a spus Ambasadorul UE in Moldova, Jānis Mažeiks, într-un apel video.

Amintim că în 2023, Ziua Europei a fost marcată printr-o serie de evenimente pe parcursul lunii mai. Orășelul European a fost inaugurat la Chișinău pe 13 mai. În aceeași zi, a avut loc și concertul din PMAN.

Un elev de 17 ani a murit la spital, după ce i s-a făcut rău într-un autobuz. Adolescentul obișnuia să consume băuturi energizante

Un adolescent în vârstă de 17 ani, din Pașcani, a decedat după ce i s-a făcut rău într-un autobuz. Medicii au încercat să îi salveze viața, dar eforturile au fost în zadar, scrie adevarul.ro.

Conform informațiile apărute până în prezent, se pare că tânărul era consumator de băuturi energizante.

Un elev de 17 ani a murit la spital, după ce i s-a făcut rău într-un autobuz

Un tânăr în vârstă de 17 ani a murit subit luni noaptea, 23 aprilie 2024, în jurul orei 22.00, la Spitalul Municipal de Urgență din Pașcani. Băiatul, care era elev în clasa a Xl-a la un liceu din municipiul Pașcani, a ajuns de urgență la spital după ce i s-a făcut rău într-un mijloc de transport în comun.

Medicii au încercat să-i salveze viața și l-au resuscitat timp de două ore. Cu toate acestea, eforturile au fost zadarnice iar doctorii au fost nevoiți să declare decesul.

Conform informațiilor apărute până în prezent, se pare că adolescentul obișnuia să consume băuturi energizante, extrem de periculoase pentru organism, mai ales în cazul în care există și alte patologii necunoscute.

„La data de 23 aprilie anul curent, Poliția Municipiului Paşcani a fost sesizată de către reprezentanții unei unități medicale cu privire la faptul că un tânăr, de 17 ani a decedat la unitatea respectivă. Din cercetări a rezultat faptul că, în aceeași zi, acestuia i s-a făcut rău în timp ce se deplasa cu un mijloc de transport în comun pe raza municipiului Pașcani. La fața locului s-a deplasat un echipaj medical, acesta fiind transportat la spital. Ulterior, în urma manevrelor de resuscitare, cadrele medicale au constatat decesul tânărului.

Pe corpul persoanei nu au fost identificate urme vizibile de violență. A fost dispusă efectuarea necropsiei medico-legale pentru stabilirea cauzei decesului. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere de culpă” a anunțat Inspectoratul Județean de Poliție Iași.

Băuturile energizante, o adevărată bombă cu ceas

Conform cadrelor medicale, băuturile energizante pot fi un adevărat pericol pentru sănătate, mai ales dacă este vorba despre persoane care suferă și de patologii nedescoperite.

„Există o combinație potențial letală între doze mari de cofeină, taurină și zahăr. În momentul în care au doze de trei ori mai mari decât într-o cafea, la o persoană care nu este obișnuită cu acest tip de excitante pot apărea tulburări cardiovasculare multiple. Totodată, maladiile cardiovasculare nediagnosticate se pot acutiza și complica. Totodată, este conținutul important de zahăr: cam 10 lingurițe de zahăr conține o astfel de băutură. Totodată, apare agitația psihomotorie, dar efectele asupra sistemului cardiovascular sunt extrem de grave”, a precizat dr. Tudor Ciuhodaru.

Parlamentul Independenței cere guvernelor de la Chișinău și București unirea neîntârziată a Republicii Moldova cu România

Unirea cât mai repede dintre Republica Moldova și România. Asta cer reprezentanții asociației obștești „Parlamentul Independenței”, guvernelor de la Chișinău și București. Ei vor convocarea ședinței comune la care să se adopte Actul Unirii Republicii Moldova cu România – act normativ suprem al dreptății și totodată al lichidării Pactului Ribbentrop-Molotov pentru națiunea română, scrie evz.ro.

Într-o declarație, semnatarii și votanții Declarației de Independență se adresează și guvernelor Statelor Unite ale Americii, Germaniei și Franței. Care ar trebui să ajute la această mutare care să reîntregească națiunea română.

Unirea dintre Republica Moldova și România, cerută de Parlamentul Independenței

Președintele asociației „Parlamentul Independenței”, Alexandru Arseni, doctor habilitat în dreptul constituțional, a prezentat Declarația-apel cu privire la securitatea națională și integritatea teritorială în contextul situației social-politice interne și externe. Potrivit lui, un apel cu privire la adoptarea actului reîntregirii, adresat către guvernele de la Chișinău și București a fost și anterior. Apelul fusese adoptat pe 26 decembrie 2022, fiind semnat de către 101 deputați semnatari și votanți ai Declarației de Independență, dar și subsemnat de mai bine de 50 de personalități marcante din domeniile știință, cultură, medicină, literatură etc.

Au mai existat apeluri cu privire la extinderea și acoperirea teritoriului Republicii Moldova cu emisiunile postului de televiziune nr.1 România. Un al apel s-a referit la încheierea acordului bilateral de asigurare a securității militare.

„Spre regret, guvernarea de la Chișinău, nu numai că nu a răspuns la apeluri, dar nu a întreprins nicio acțiune practică concretă de a executa voința poporului suveran la reunificarea naturală și legală cu Patria-Mamă România, precum și a asigurării securității naționale și integrității teritoriale. În schimb forțele revanșiste, de ocupație, au selectat și identificat persoane școlite și, respectiv, cu suport financiar criminal terorizează locuitorii din sudul, estul și unele orașe din nord, antrenându-i în procese ilegale. Mai mult ca atât, deputații pretinși ai „opoziției”, contrar statutului de deputat, destabilizează și mai mult situația social-politică internă”, a citat din Declarație Alexandru Arseni.

Avertisment după consolidarea Opoziției, la Moscova

Potrivit lui, toate aceste acțiuni ilegale sunt întreprinse în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. „Colac peste pupăză, pe 21 aprilie curent, aceste persoane, în mod cinic și-au consolidat acțiunile în capitala „Imperiului răului”, Moscova. Astfel s-a demonstrat încă o dată poziția lor de spioni ai Moscovei, cu planuri clare de a subjuga din nou poporul Republicii Moldova, element constitutiv al Națiunii Române”, a declarat președintele asociației „Parlamentul Independenței”.

În context, citând Declarația-apel, doctorul habilitat le-a solicitat guvernărilor de la Chișinău și București să se convoace de urgență în ședință comună pentru a adopta Actul Unirii Republicii Moldova cu România. „Pe această cale naturală va fi smuls cuțitul ce stă în spatele a două națiuni: română și ucraineană, asigurându-se astfel securitatea națiunilor în cadrul Europei Unite și protecția NATO”, a mai spus citat Alexandru Arseni din Declarație.