Anul de învățământ va fi prelungit în regiunea transnistreană

Elevii din instituțiile de învățământ general din regiunea transnistreană vor mai învăța o săptămână după încheierea anului școlar. Autoritățile de la Tiraspol argumentează o astfel de decizie prin faptul că mai devreme școlarilor le-a fost prelungită vacanța, iar acum vor recupera din programul ratat.

Prin prelungirea vacanțelor s-au omis circa 3 săptămâni de studiu. 

O parte din program a fost comasat, dar nu s-a reușit parcurgerea completă a acestuia. De aceea, s-a decis extinderea anului școlar.

Grupul operativ de luptă cu răspândirea infecției COVID-19 din stânga Nistrului a mai decis că localnicii vor putea merge, de sărbătorile de Paști, la mormintele apropiaților, cu respectarea măsurilor sanitare. 

Recomandarea este ca slujbele religioase să aibă loc în aer liber.

În același timp, administrația de la Tiraspol a mai decis că anul acesta nu vor exista restricții în ceea ce ține de desfășurarea sărbătorilor din luna mai în zonele de agrement.

sursa: www.ipn.md

Interceptare SBU: Comandanții ruși se plâng că militarii nu vor să lupte la Harkov

Serviciul de Securitate al Ucrainei a interceptat convorbiri telefonice între comandanții ruși în care aceștia se plâng că subalternii lor refuză să intre în luptă pe frontul din Ucraina, relatează Ukrainska Pravda citată de HotNews.

Unități întregi refuză să continue ofensiva. Acest lucru ar fi dovedit de o nouă conversație telefonică între ocupanți, care a fost interceptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei.

„Din nou un rebel, la naiba! După cum am înțeles, personalul militar… toată lumea. Aproape toți!”, se aude un comandant rus spunând. 

De altfel, informațiile că există mulți militari ruși care refuză să intre în lupte sau să continue lupta nu apar pentru prima dată.

Institutul pentru Studiul Războiului a scris, într-o evaluare de pe 9 aprilie, că peste 80% din personalul din unele unități rusești nespecificate, implicate anterior în operațiuni de luptă, refuză să se întoarcă pe front.

Într-o postare pe Telegram, pe 18 mai Serviciul ucrainean de informații a spus că mai multe unități ale Regimentului 70 Gărzi Motorizate au refuzat în mod deschis să ia parte la război și au cerut să fie readuse în zonele în care sunt desfășurate în mod normal.

Mai mult, Serviciul ucrainean de informații a spus că militarii cei mai necooperanți sunt „trimiși în cea mai periculoasă zonă a frontului în speranța că vor fi uciși rapid”.

Săptămâna aceasta și militari ai republicii separatiste Donețk din estul Ucrainei au înregistrat un mesaj video în care afirmă că refuză să meargă să lupte în Luhansk, cealaltă regiune separatistă pro-rusă din Donbas, spunând că nu vor să fie „carne de tun”.

,,Cadoul” lăsat de un soldat rus într-o locuință pe care a jefuit-o în Irpin

Un soldat rus care a participat la jefuirea unei locuințe din Irpin în timpul luptelor pentru orașul ucrainean a fost identificat după ce acesta și-a făcut o fotografie cu un aparat Polaroid pe care a lăsat-o proprietarilor.

Situația a fost prezentată de vicepremierul și ministrul ucrainean al Digitalizării Mihailo Fedorov pe pagina sa de Twitter, acesta relatând că o femeie, probabil proprietara locuinței, a găsit sub covor fotografia făcută de soldatul rus.

El spune că ucrainenilor le-a luat „un minut” să îl identifice pe militarul Rusiei cu ajutorul inteligenței artificiale, fiind vorba de Nikita Tretiakov, un soldat din orașul Rostov-pe-Don pe care îl descrie drept un „hoț” și „criminal de război” în vârstă de 26 de ani.

Image
Image
Image

Masacrele comise de ruși în Irpin

Deși mai puțin mediatizate comparativ cu atrocitățile comise de armata rusă la Bucha, ucrainenii acuză forțele armate ruse că au comis crime de război împotriva populației civile și în acest oraș din imediata apropiere a orașului Kiev în timpul luptelor grele duse de la sfârșitul lunii februarie până la eliberarea completă a sa pe 28 martie.

Informații despre crimele comise de armata rusă în Irpin au apărut încă de la începutul lunii martie când imagini video șocante distribuite pe platformele de socializare au arătat cum militarii Moscovei au deschis focul asupra oamenilor care încercau să fugă din oraș, ucigând opt persoane, inclusiv o familie formată din mama, tatăl și cei doi copii ai lor.

Pe 3 aprilie, primarul orașului ucrainean a declarat într-un interviu acordat canalului Nexta că femei și fete din Irpin au fost împușcate și apoi călcate cu tancurile de soldații ruși, crimă confirmată apoi și de purtătorul de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenski.

„Am găsit gropi comune. Am găsit oameni cu mâinile și picioarele legate…împușcați, cu urme de gloanțe în ceafă. Erau clar cvili și au fost executați. Am găsit trupuri incendiate pe jumătate ca și cum ar fi vrut să șteargă urmele crimelor, dar nu au avut suficient timp să o facă cum trebuie”, a afirmat oficialul de la Kiev.

Irina Venediktova, procurorul general al Ucrainei, a declarat joi că procurorii ucraineni investighează aproape 14.000 de cazuri de presupuse crime de război comise de forțele ruse.

Biserica Ortodoxă Ucraineană își declară independența deplină față de Rusia

Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată până acum Moscovei, a anunțat vineri că se va rupe de Rusia după ce aceasta a invadat Ucraina, declarând „independența sa deplină” față de autoritățile spirituale ruse, o inițiativă istorică, relatează AFP.

Заседание Священного синода Украинской православной церкви

„Nu suntem de acord cu Patriarhul Moscovit Kiril (…) în ceea ce privește războiul din Ucraina”, a explicat într-un comunicat de presă Biserica Ucraineană, la finalul consiliului consacrat „agresiunii” împotriva țării și care a pronunțat „deplină independență și autonomie a Bisericii Ortodoxe Ucrainene”.

„Consiliul condamnă războiul ca pe o încălcare a poruncii lui Dumnezeu „Să nu ucizi!” și exprimă condoleanțe tuturor celor care au suferit în război”, a spus biserica.

Filiala moscovită a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost până acum subordonată patriarhului rus Kirill, care și-a exprimat clar sprijinul pentru ofensiva președintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

Potrivit Bisericii Ucrainei, relațiile sale cu conducerea sa din Moscova fuseseră „complicate sau inexistente” de când legea marțială a fost declarată în Ucraina.

Această inițiativă este a doua schismă ortodoxă din Ucraina în câțiva ani. O parte a Bisericii ucrainene s-a rupt deja de Moscova în 2019 din cauza rolului Kremlinului în țară.

Invazia decisă de Vladimir Putin și sprijinul lui Kirill pentru război pusese Biserica Ucraineană, încă atașată Moscovei, într-o situație din ce în ce mai insuportabilă.

Sute de preoți săi semnaseră recent o scrisoare deschisă prin care au cerut ca patriarhul Kirill să fie judecat de un tribunal religios din cauza pozițiilor sale în conflict.

Ucraina este centrală pentru Biserica Ortodoxă Rusă, dintre care unele dintre cele mai importante mănăstiri sunt situate în această țară.

sursa

Piața Centrală din Chișinău are un alt program de lucru
Articolul anterior
Majoritatea pacienților care au avut Covid-19 nu mai au anticorpi, la şase luni de la vindecare
Articolul următor